-Pe Dracu-

Capitolul 1: " Tâmpita dracului "

- Pa mamă! Strig eu ieșind de pe ușa casei, după ce mai nu am făcut contact direct cu podeaua când coboram scările în grabă. Fiindcă ca de obicei, eu mereu mă scol greu dimineața, cu toate că îmi pun telefonul să sune la 7:00, eu ies din pat abia la 7:50 cînd mai am 10 minute pînă să înceapă orele.
Sunt convinsă că mama mi-a răspuns, însă eram prea grăbită ca să îi mai și ascult predicile ei, referitor la faptul că trebuie să fiu mai organizată și să mă scol la timp pentru a reuși și să mai mănînc.
Cum sunt fată și tata se teme să nu intru în primul stîlp, plus mai și am abia 17 ani cum zic părinții mei, nu au simțit nevoia să îmi ieie și mie o mașină ca cea a fratelui meu mai mare, mai mare pe dracu are 18 și e a 12. Și eu am 17 și sunt în a 11. Un an nu e o diferență prea mare. Zic eu și cred că am dreptate.
Tot gîndidu-mă la ceea că sunt nedreptățită, am părăsit curtea casei care nu e prea mică, îndreptînd-umă cu pași rapizi spre școală.
La 8:10 minute am ajuns la dulapiorul meu, scotocind prin el am găsit cărțile de fizică și m-am îndreptat spre sala de clasă.
La dracu, de ce trebuie mereu eu să întîrzii la lecția de fizică?
Intru în clasă, încercînd să trec neobservată la loc. Însă dejiaba. Toți cei patruzeci și ceva de elevi s-au întors cu fața la mine, studiindumă din cap pînă în picioare de parcă eram dechizată în costumul Albei ca Zăpada. Desigur că nu înțelegeam ce era în neregulă cu mine. Astfel am început să analizez toate celea ce s-a întîmplat de dimineață și am înțeles și eu de ce dracu se holbau cu toții la mine. Toate speranțele de a scăpa vie sau spulberat. Iar vocea profesoarei care s-a adresat spre mine era una foarte gravă:
- Domnișoara Prescott, îmi explicați vă rog și mie de ce ați întîrziat și de ce sunteți îmbrăcată astfel cînd s-a vorbit destul de clar, cu toți, că astăzi o să avem oaspeți importanți în liceu și toți elevii trebuie să se prezinte în uniforma școlară!
- Pe dracu. Am zis eu mai mult pentru mine, dar se pare că m-au auzit jumătate de clasă.
Probabil vă mirați cum de suntem atît de mulți la oră? Mda, mă rog, nici eu nu știu motivul exact dar e clar că suntem 2 clase la această oră. Și din cîte se pare, aici sunt prezenți și cei din a 12, pentru că îl văd destul de bine pe scumpul meu frate care în loc să ma ajute sau măcar să mă compătimească. Stă și se rîde odată cu ceilalți.
- Dejiaba întrebați doamnă profesoară. A zis directorul, iar privirea mea s-a aruncat exact în spatele clasei unde stătea chiar el cu o falcă în cer și una în pămînt, alături de încă vreo 3 bărbați care se pare că ei și sunt oaspeții. - Domnișoara Prescott, vă rog să părăsiți sala de clasă și să vă întoarceți doar cu părinții pentru a putea discuta cu ei, pedeapsa pe care o să v-o aplicăm.
- Poftim? Dar stați așa. Am uitat că trebuia să venim în formă. Ce mama dracului dumneavoastră niciodată nu greșiți sau cum? M-am revoltat eu, ridicînd un pic tonul, un pic puțin spus, se pare că am țipat un pic prea tare. Ahhh, gura asta a mea.
- Fără uniformă, plus întîrzie la ore și plus vorbește urît și răspunde înapoi. A zis unul dintre musafirii nepoftiți, cu o oricare autoritate, dar în același timp mi se păruse că a zis asta și un pic sarcastic. Mda, probabil mi se pare, mereu am o imaginație prea optimistă.
- Ne scuzați. Această elevă o să fie pedepsită. Vă asigur domnule,a zis directorul înjosinduse în fața lui, se pare că el era unul dintre cei mai importanți sponsori ai liceului, finanțele căruia sunt extrem de importante pentru director.
- Dar...
- Dar nimic, a zis aspru încă o dată directorul.- Te rog mult domnișoară să părăsiți sala de clasă.
În timp ce musafirul și profesoara erau nemulțumiți de comportamentul meu, directorul pur și simplu turbat, un alt musafir fiind un pic neinteresant de situație iar toți colegii înspăimîntați de ce o să se întîmple cu ei, pentru că deobicei din vina unuia erau pedepsiți toți. Un alt musafir cu mult mai tînăr, în jur de 20-23 de ani, privea cu amuz situația, pînă cînd ochii mei furioși și speriați, care cerșeau ajutor sau intersectat cu ochii lui fermecători și jucăuși. Atunci și-a schimbat expresia devenind un pic mai serios. După care a început a rîde zgomotos încît toți cei prezenți l-au ațintit cu privirea.
- Ce e așa de amuzant? A întrebat cel nemulțumit care se pare că îl chema domnul Pedro, după cum se adresase directorul.
- Păi totul e amuzant. Va-ți pus toți în fața ei și o învinuiți de parcă a omorît un om. Uitațivă și voi la ea, ați speriat-o de moarte.
A zis băiatul sexy în timp ce s-a ridicat de pe scaun, și a venit lîngă mine în fața clasei. Luînd-umă de mînă și conducînd-umă la scaunul liber din încăpere. Continuînd:
- Cred că nu e o mare problemă dacă o să o iertați o dată, pentru că la urma urmei nu a bombardat pe dracu școala asta. A zis aceste cuvinte atît de serios, încît toți ceilalți au tăcut din gură, înafară de scumpii mei colegi care au bufnit în rîs la auzul acelorași cuvinte cu care iam supărat și eu pe oaspeți "pe dracu".
Restul orei a trecut insuportabil de încet, și încă profesoara pentru a se răzbuna pe mine, stătea și îmi tot adresa diverse întrebări pentru a mă umili din nou, însă nu a reușit pentru că eram cu o bancă mai în față a supereroului meu care îmi șoptea toate răspunsurile. Cum dracu poate fi atît de sexy și în același timp deștept?
Clopoțelul a sunat iar eu prima am sărit din clasă pe ușă afară. Cu toate că eram conștientă că profesoara încă nu ne dăduse tema pentru acasă. Iar toți cei din jur mă priveau ca o ciudată.
Am ieșit afară, și m-am întins pe o bancă, lăsînd-umi pleoapele să îmi acopere ochii. În timp ce muzica rasuna puternic prin căști.
Aveam nevoie de un pic de liniște după acel incident. Încălzindumi un pic la soare mîinele care au înghețat de frică. Am simțit o atingere pe buzele mele. După care am tresărit și brusc mi-am deschis ochii, sărind deodată în picioare de pe banchetă.
În fața mea stătea cu un zîmbet pînă la urechi Nick.
Nick e prietenul meu, cu care mă întîlnesc deja de 5 luni. E cu un an mai mare, fiind într-o clasă cu fratele meu și printr-o simplă coinxidență mai sunt și cei mai buni prieteni. Asta cred că și e unul dintre motivele pentru care încă mai sunt cu el. Desigur că e un băiat drăguț, amuzant și bine educat însă nu e...Gîndurile mi-au fost întrerupte de el cînd mi-a zis:
- Ce faci puiuț? Analizezi situația de azi?
- Ce? Am răbufbit eu.
- Uuuupppss, văd că ești un pic cam enervată.
- Enervată? Sunt turbată! Ai văzut cum îmi vorbeau ăia, de parcă am omorît președintele! Am țipat eu, mai atrăgînd niște priviri ce erau prin apropiere.
- Nu țipa! A fost pînă la urmă vina ta. Eu chiar nu înțeleg, de ce nu poți fi și tu o fată normală ca toate celealte? M-a întrebat el, iar în acel moment în ochii mei și-au făcut loc niște lacrimi. A vorbit destul de calm însă cuvintele pe care lea folosit m-au rănit enorm.
- Mda. Știi ce. Ai dreptate. Sunt o nesuferită pentru că nu permit nimănui să mă calce în picioare. Și mai știi ce? Dute dracu și cautăți alta care o să fie o fată normală, nu o proastă ca mine. Felicitări! De azi ești liber să faci, cum vreai și ce îți doreai tu cel mai mult, ce vreai și cu cine vreai.
- Cum? Ce vreau și cu cine vreau? A da, desigur, cu tine asta nu făceam. Tu mereu pentru mine nu ai fost pregătită!
Mi-a scuipat cuvintele în față în timp ce lacrimi reci se scurgeau pe chipul meu. Unicul lucru pe care îl simțeam necesar să îl fac în acest moment era să îl plesnesc. Mîna mea s-a ridicat, după care i-am tras una de o să mă țină minte încă o lună cel mai probabil, pentru că la sigur se v-a învineți.
Mi-am făcut loc printre toți curioșii care au urmărit această scenă de despărțire a unui dintre cele mai frumoase cupluri din liceu. Și m-am îndreptat spre baie pentru ami șterge lacrimile.
Am ieșit din baie abia după ce se sunase la ore. Și toți s-au îndreptat spre clase. Nu eram pregătită ca să simt din nou, toată atenția celor din jur, asupra mea. Să aud comentarii de genu "s-au despărțit că ea nu era pregătită" sau de genu"iaca i-au ajuns rîndu și pe ei, să se despartă".
Unicul zgomot era provocat de balerinii mei care pășeau încet pe podeaua școlii. Am ajuns la dulăpiorul meu. Mi-am introdus codul. După care am lăsat cărțile de fizică. Cînd m-am întors cu spatele la dulap, am dat cu capul într-un corp masiv:
- Cine dracu are pietre în loc de piept? Am zis eu frecîndu-mi fruntea în timp ce mi-am ridicat ochii spre persoana misterioasă.
- Niciodată nu am crezut că tu, fata care la dus la disperare pe director, o să steie să plîngă și o să se ascundă în baie de fostul său prieten idiot.
- Nu m-am ascuns de nimeni. Sau cel puțin nu m-am ascuns de el.
- Atunci? De cine te-ai ascuns în baie? M-a întrebat el cu o voce caldă.
- Mai bine de ce. Am zis eu cu o voce slabă, băiatului misterios care îmi salvase pielea la fizică. - M-am ascuns de comentariile absurde ale colegilor. Am zis eu și am răbufnit din nou în plîns, în timp ce mîinele lui s-au încolăcit în jurul meu, iar eu am dorit să continui însă el mi-a făcut semn să tac. Însă nici în situații ca astea nimeni nu îmi poate închide gura.
- Probabil crezi că îl iubeam mult. Însă nu. Țineam la el mai mult, ca la un bun prieten. Cel mai mult m-a afectat...Gîndul mi-a fost continuat de el.
- Ceea ce ți-a zis la despărțire despre faptul că nu erai pregătită pentru ai da ceva mai mult. A zis el calm, iar eu am rămas uimită.
- De, de unde știi?
- Probabil acum e mai bine asta să nu știi.
- Zimi acum de unde știi asta? Am întrebat eu de data asta cu un ton mai înalt și desprizînd-umă din îmbrățișare.
- Se pare că momentul despărțirii a fost filmat și publicat pe facebook. La moment are peste 300.000 de vizualizări. A zis el încet parcă fiindui frică de mine.
- Cine la postat?
- O fată pe nume Riana.
- Să o i-a dracu și pe ea și pe toți. Am zis eu după care am fugit spre oral să văd unde are ore a 12, iar apoi exact în clasa unde se afla fratele și fostul meu. Am intrat ca o furtună și am sărit în pletele parașutei care a postat videoul.

- Tîmpita dracului, asta şi aşteptai de mult timp nu? Să mă umileşti pe mine! Dar ştii ce! Nimeni nu îşi bate joc de mine, şi v-a fi spre binele tău că dacă vei scăpa vie din mîinele mele, să ştergi idiotul ăla de video, dacă nu vreai ca scumpa ta feţişoară să aibă de suferit! Am ţipat eu la ea, în timp ce eram peste ea, jos la podele, atacînd-o cu mii de palme şi pumni.

---------------
Hey......Bună dragii mei....Am încercat să scriu o carte nouă....Un pic diferită de cea pe care am scriso pînă acum și pe care încă o mai scriu.
Sper să vă placă și desigur mi-aș dori ca să vă lăsați părerea voastră referitor la carte. Indiferent dacă este una bună sau rea.
Vă puppp...
P.s.- În imagine e domnișoara Prescott și supereroul ei.