-Pe Dracu-

Capitolul 14-: "Atît de dulce!"

-Povestește Jeison-
Șatena mea, a plecat, iar cînd am vrut să fug după ea, prietena ei m-a oprit.
- Crede-mă, acum cel mai bine e să dispari, și să o lași dracului împace. Îmi zice ea destul de enervată. După care se ridică și cel mai probabil se duce după Emma, însă este o
trasă de o mînă.
- Mia, lasă-mă pe mine, te rog. Îi zice Alex încet Miei, după care își îndreaptă privire spre mine, și îmi zice cu un ton mai gros. - Iar tu! Cu tine mai vorbesc eu. Îmi zice el, și în orișice caz ia-și rîde în față, însă nu și acum.
Nici pînă acum nu pot să cred că Emma, a făcut showul acesta din cauza blondei celea lipicioase, ce se pare că se îndreaptă înspre mine împreună cu cealaltă blondă și desigur Dylan, prietenul meu și cel cu care muncesc.
Vreau să fiu cu ea acum. Vreau să îi șterg lacrimile de pe fața ei, mă doare cînd o vă așa.
De ce mă doare? De ce nu pot să fiu cu ea, ca și cu celelalte, să o trag în pat, și după să o trimăt dracului? De ce mă îndrăgostesc de ea?
- Măi, am zis adevărul. Ajutați-mă! Mia, te rog! Nu vreau să o pierd. O implor pe prietena Emmei, dar se pare că fără de folos.
- De ce nu te-ai gîndit la asta înainte ca să o lași pe curva asta să se urce pe tine? Mă întreabă ea, și atunci îmi piere și ultima speranță.
- Curvă? Asta mi-a zis mie curvă? Jeison nu-i zici nimic? Se face auzită și blonda, care deja îmi vine să o sugrum cu mîinele goale.
- Taci dracului odată și dispari. Țip eu la ea. Iar ea face niște ochi mari la mine.
- O să regreți asta Jeisson. Îmi zice ea amenințător, însă acum chiar nu-mi pasă. Tot ce mă interesează e șatena mea, care a plecat cu ochii ei minunați ce mă magnetizează, în lacrimi din cauza mea, iar eu stau aici ca un idiot în loc să stau lîngă ea și să o strîng strîns în brațe.
- Dar chiar nu am nimic cu ea? De ce nu mă credeți? Dylan, zile că muncim! Îl rog mult pe prietenul meu, care e ultima mea șansă.
- Păi. Chiar muncim. Cît de straniu nu ar suna asta. Uitați avem acolo o servietă care e cu diferite acte ce trebuie semnate, și din clipă în clipă trebuie să vină tatăl lui, ca să deie și el semnătura. Zice Dylan, și el chiar e un avocat bun, chiar dacă abia e în al 3 an de studii. Nu parcă eu aș fi în ultimul, dar oricum.
- Deci chiar ai zis adevărul? Întreabă de data asta Oana, și eu mă bucur că măcar cineva e și de partea mea.
Și acum încep chiar să cred că șansele de ai convinge și pe restul cresc, pentru că pe ușă intră tata.
- Domnule Jose Adisson? Ce bine că ați venit! Fiul dumneavoastră e un irensponsabil, un bădăran. Ăia m-au numit pe mine curvă, iar el le-a luat apărarea. O aud pe blondă că se smiorcăie. Ce dracu? Asta nu are altă treabă de făcut?
- Jeison? Ai înnebunit? Chiar nu te pot lăsa nici pe 2 ore la firmă singur că deja te apuci de nebunii? Bună ziua copii. Întreabă și zice tata, tot fiind numa zîmbet. Știind el prea bine că mă descurc mai bine ca el.
- Știi ce? M-am săturat că mereu o aperi pe blonda asta în loc să îți întrebi singurul fiu, ce s-a întîmplat! Îi țip acum eu în față, iritat dar într-un așa mod pe care tata nu s-ar putea supăra. Și sunt enervat nu pe tata, ci sunt așa din cauza incidentului de mai devreme. Sper că tata chiar nu se supără.
- Ce s-a întîmplat? Totul se întîmplă la tine! Jeison, ești un specialist bun, nu uita asta, dar trebuie să știi cu cine trebuie să stai ca să ai contracte. Și tu ce faci? Faci curvă pe fica unui domn remarcabil? Mă ceartă el doar pentru a ieși bine în fața blondei, iar eu abia de îmi mai rețin rîsul. Deși acum chiar nu am nici o poftă de rîs. Tot ce vreau e să fiu iarăși cu Emma.
- Și propui să stau cu blonda asta? Îl întreb eu privind-ul în ochi cu subînțeles că detest blonda.
- Chiar în 3 ani nu ești în stare să memorezi că o cheamă Paula? Și încă ceva, peste o săptămînă avem un eveniment important, și familia noastră are 4 invitații. Adică eu cu mama ta, tu și cu iubita ta. Și măcar acum te rog, cautăți una cu care să fii măcar 5-6 ore cît v-a ține evenimentul.
Mda. Tata o ține pe al lui. Deși îi zic mersi că acum o i-a pe blondă de lîngă mine. Dar cu toate că putea să nu zică ultimele cuvinte față de toți, acum chiar că iese că-mi schimb iubitele ca chiloții. Dar defapt nici nu iubită, dar parteneră de noapte. Pentru că niciodată nu-mi fac o relație cu cineva mai lungă de 8-10 ore.
- Mă ocup eu de contracte. Tu dute mai bine, și cum ai făcut toată treaba prin firmă, poți să-ți iei liber cîteva zile.
Și cu astea fiind zise a plecat cu blondele și Dylan.
- Deci? Mă ajutați? Îi întreb eu pe prietenii Emmei.
- Să îți găsim o iubită cu care să fii 5-6 ore? Întreabă Max dur, iar eu doar mă încrunt.
- Emma nu e acelelalte. Chiar nu se va întîmpla la fel. Le zic eu cu rugăminte în glas.
- Să îl credem? Întreabă Mia, pe prietenii ei.
- Aș vrea și eu un așa tată. Zice David, iar toți dau afirmativ din cap, după care zîmbesc scurt.
- Offf...Dacă mă ajutați să o întorc pe Emma, o să văl fac cadou, și îi mai fac și un bant mare și roșu. Le zic eu începînd să mă enervez.
- Cum să te ajutăm? Întreabă Mia, și îi mulțumesc în gînd. Într-un sfîrșit trecem la fapte.
- Simplu și ușor. Trebuie să vă asigurați că părinții ei nu sunt acasă.
- Mhm. Nu sunt acasă. Au plecat iarăși azi dimineață pe 2 săptămîini și acum sigur nu vin mai devreme. Zice Mia făcînd referire la cazul de aseară, cel mai probabil i-a povestit bruneta mea.
-Dar este Anna, servitoarea. Zice Mark.
- Atunci făceți să se evapore. Le zic eu scurt. Și ei dau din cap.

***
Am aranjat totul. Fetele o țin pe Anna, de vorbă la bucătărie, ca să le învețe să facă tort de ciocolată. Iar băieții s-au dus să cumpere ingredientele necesare. Unicul care a rămas a fost Alex, pe care nu-l puteam convinge să mă lase la ea, pentru că sunt nevinovat. Dar pînă la urmă am intrat pe geam la ea, cu toate că e la al 2 etaj.
Cînd intru acolo, ea dormea ghemuită, și cu perna udă, sunt sigur că îi de la plîns.
Îmi pare atît de rău că sunt atît de idiot. Mă apropii de ea, mai mult, și acum îi simt respirația ei lină și rece pe fața mea. Chiar și ea e rece, nui de mirare, are pe ea doar acea pereche de șorți ce abia de îi acoperă fundul, și maioul cela ce se mulează perfect pe talia ei. Am observat de îndată cum e îmbrăcată, dar nu am mai avut timp ca să o iau pe sus, pentru că m-a luat ea.
Doarme atît de strîns, încît mă tem să nu o trezesc. Tot ce fac e să mă așez lîngă ea și să o trag la pieptul meu, ținind-o strîns. După care am acoperit-o cu pătura ce stătea la marginea patului.
E atît de dulce. Și atît de frumoasă, mai ales atunci cînd tace, cu toate că nu mă mai satur să o aud vorbind. Sper acum un singur lucru, să mă creadă și să mă ierte.
- Ești atît de dulce, și țin la tine atît de mult. Cum am putut să te supăr în halul ăsta? Zic eu încet, și amplasez un scurt sărut pe fruntea ei. Cînd o văd că se mișcă. Stă un pic calmă la mine în brațe, după care sare ca arsă din ele.
- Tu cum dracu ai intrat aici? Mă întreabă ea pe mine cu o voce de enervată, dar mai bine zis că cu așa voce a vrut să întrebe, însă s-a asemănat mai mult cu un miorlăit pe care îl ador. Și deaigur ridicînduse de pe pieptul meu.
Însă acum trebuie să îmi pregătesc un argument bun pentru a o convinge că sunt nevinovat. De ce nu l-am rugat pe Dylan să-mi facă o listă cu argumente, ăla le scoate și de unde nus?

******
Gata și acest capitol. Cum credeți că vor evolua lucrurile între Emma și Jeison?
P.s: Poziția cam e tot așa ca în poză, doar că ambii sunt îmbrăcați :)
Aștept păreri și voturi. Vă pup :*