Capitolul 46-: "Adînc în inimă"

4.8K 203 49
                                    

    După o dimineață furtunoasă, am adormit într-un sfîrșit frîntă de oboseală.
După ce am probat o dată piscina, de vreo două ori covorașul alb, și încă de vreo trei ori patul, am ajuns să închidem pleoapele pe la ora 9.
Deschid ochii și realizez că afară se întunecă, nu, deja e noapte. Cît am dormit?
Mă întreb eu și vreau să mă întind spre telefonul meu de pe noptieră pentru a vedea cît e ora, însă ceva mă împiedică. Mai bine zis cineva.
- Hmm...stai așa. Mormăie șatenul din stînga mea, care își ținea o mînă încolăcită în jurul sînilor mei acoperiți de un cearceaf subțire.
- Vreau să mă uit cît e ora, deja e beznă afară, și în casă la fel și îmi mai e și foame. Mă plîng eu, iar el chicotește.
- Ce e așa amuzant? Îl întreb eu, iar el își deschide un ochi, privindu-mă intens.
- Crezi că poți merge măcar pînă la colțul patului? Mă întreabă el, iar o nuanță rozovie își face prezența în obrajii mei în timp ce el îmi aruncă cel mai jucăuș și pervers rînjet.
- Ok...dar tot îmi e foame. Continui eu să mă plîng, în timp ce îmi pun capul pe pieptul său tare în care mă cufund în acel miros specific lui, mentolat.
- Hmm...și mie îmi e foame, însă de altceva. Zice el, după care mă trezesc cu el peste mine, căpturîndu-mi buzele într-un sărut plin de pasiune dar și de afecțiune.
- Adisson! Mie îmi e foame de mîncare! Țip eu chicotind, iar el își dă bonsumflat ochii peste cap.

    E straniu. Uneori e o persoană de care ajunge să îi fie frică oricui, iar alteori e însăși acel copil mic de 2 ani cu care mă tot compară.

   Îl văd cum se ridică leneș din pat, căutîndu-și prin dulap ceva de îmbrăcat, în timp ce ochii mei s-au oprit pe spatele său musculos, coborînd mai apoi la fundul perfect, acoperit doar de pereche sa de boxeri.
Cînd s-a îmbrăcat în ei?
Doamne, din nou mă holbez.
Mă gîndesc eu, neîncetînd să îl studiez miticulos, părticică cu părticică.
- Îți place ce vezi, pisi? Mă întrebă el cu un rînjet de milioane pe față, atunci cînd s-a întors brusc la mine.

   Și uite cum din nou eu roșesc în fața ironiilor sale perverse.
- Să știi că nu mă holbam! Zic eu repede în apărarea mea, însă el chicotește scurt.
- Nuu...nici nu am zis asta, doar mă studiai cu lux de amănunte. Îmi întoarce el replica, iar eu oftez resemnată, înfășurîndu-mi cearceaful în jurul meu cît mai strîns, după care m-am ridicat atent din pat.
- Văd că înveți repede.
- Adică? Întreb eu nedumerită.
-Adică de data asta nu ai sărit ca friptă din pat. Mă lămurește el, iar eu zîmbesc scurt, trecînd pe lîngă el, îndreptîndu-mi pașii spre baia imensă.
Însă o mîna lui Jeisson îmi încătușează mîna mea, și mă izbește de pieptul său tare, într-un mod delicat.
- Te doare? Mă întreabă el serios, privindu-mă adînc în ochi, și din nou mă uimește felul lui de ași schimba stările mai des ca șosetele.
- E ok. Îi zic eu forțînd un zîmbet pentru a părea mai convingătoare.
- Aga...și eu îs Obama. Mă ironizează el, după care își lipește buzele de ale mele. Sărutîndu-le încet, calm, fără grabă, dulce, amețitor. Împletindu-și buzele cu ale mele, după care mi-a mușcat încet buza de jos, pentru a cere permisiunea de a adînci sărutul.
   Acum limbile noastre continuie să se miște încet, dansînd un dans al fulgușorilor de nea. De parcă el ar încerca să-mi i-a întreaga durere, să-și ceară scuze pentru asta.
În timpul sărutului mi-am simțit picioarele ridicate de la sol, îndreptîndu-mă din nou spre necunoscut.
Însă nu contează unde mă duce, atîta timp cît el merge cu mine, mă ține în brațele sale mari, la pieptul său bine lucrat, răsfățîndu-mă cu cele mai amețitoare săruturi.
- Îmi pare rău pisi. Îmi șoptește el, cînd s-a desprins din sărut, după care m-a lăsat cu picioarele pe gresia rece a baiei.
- Uite vezi, nu sunt un nesimțit, am hotărît să te aduc pînă la baie, pentru a nu face tu efort. Îmi zice el mîndru de el, iar eu chicotesc.
- Se presupune că o baie cu tine iese din discuție nu? Mă întreabă el bonsumflat pentru a mă șantaja cu fața lui de cățeluș.
- Nuu...nu-ți merge cu fața asta, doar mie îmi stă cu ea. Și în plus chiar îmi e foame.
   Mă smiorcăi eu, iar el oftează învins, după care își presează din nou buzele de ale mele, pentru ca în secunda următoare să dispară.
Ahh...o baie fierbinte și cu multă spumă, de asta am eu nevoie acum.
Îmi zic eu după care pornesc apa caldă, ce îmi va alina pielea.

-Pe Dracu-Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum