Capitolul 4

204 12 0
                                    

Simt cum o mână mă mângâie pe spate... oare ce sa fie?... îmi place, dar cine e.?. stau în timp ce acea mână îmi masa spatele... deodată mână se mută lateral, încercând să mă prindă de partea de sus, atunci mă ridic brusc.

- Cine mama naibii ești? spun cu ochii aproape închiși.

- Ghici? Vocea prietenei mele se aude printe râsete.

- Ce dracu te-a apucat? Nu ai somn? Spun eu nervoasă.

- Gata, gata...Vroiam doar sa glumesc și eu. spune ea punându-se cu capul în poala mea.

- Glumă? Îți dau eu glumă.. Atunci iau o pernă și încep să îi dau peste față. Se ridică și ea și  ia o pernă. Acum amândouă ne batem cu pernele până când ea îmi dă una direct în față și cad pe podea.

În timp ce râdea ea de mine , mama urcă și intră în cameră.

- Ce Dumnezeu se întâmplă aici? Vreți sa dărâmați casa?Dacă vă loveați?. Spune ea nervoasă dar și îngrijorată.

- Îmi cer scuze mami.. Spun prietena mea punând mâinile la ochi.

- Hăh? mami?..De când? Întreb eu uitându-mă la amândouă.

Au început sa radă și eu păream ca o proastă, #ești. Mda, taci.# văd că adevărul doare, dar ok ,tac.

-Allyson... Spune mama. .. eu i-am spus să-mi spună așa..o cred ca pe propria mea frică.

- Ahaaa,deci și eu pot să îi spun mamei tale " mami ". Ma uit la Dayan, zâmbind.

- Desigur, familia mea, e a ta și a ta, a mea. Dându-mi o îmbrățișare.

- Acum pregătiți-vă, și hai la masă. Spune mama ieșind din cameră.

Amândouă ne îndreptăm spre baie și după ce ieșim, ne așezăm în fața dulapului.
Eu îmi iau niște pantaloni negri cu o bluză albă și bocancii. Danya a ales un pulover negru, care avea nr " 95" pe el scris și ghetuțele ei albe. Amândouă ne lăsăm părul desfăcut.

Coborâm scările și ne îndreptăm spre bucătărie de unde un miros îmbietor se simțea.

- Nu cred..!!Spune Dany...cătite cu sirop de zmeură?! Preferatele mele.

- Serios?! întreb eu mirată.Și ale mele.

- Deci aveți încă un lucru în comun. Spune mama în timp ce ne întinde în față farfuriile cu clătite.

- Se pare ca da.. Spun eu zâmbind.

- Mă bucur. Acum mâncați.

După ce terminăm decidem să ne plimbăm. Așa că îmi iau telefonul și geaca și Dany la fel și ieșim.

- Unde mergem?Întreb eu

- Vei vedea. Zâmbind malefic.

După un drum lung ajungem într-un parc de la ieșirea din oraș.

Era așa frumos.Luminițe peste tot și băncuțe frumos aranjate.
la intrare era locul de joacă. Iar într-un colț erau frumos amenajate foișoare care acum erau acoperite de zăpadă.

- C-ce loc minunat.. Ce facem noi aici și de unde știi un asemenea loc?întreb eu uimită.

- Azi mă întâlnesc cu Kriss și am vrut să fii cu mine. Spune ea puțin roșie în obraji.

O viață complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum