Capitolul 33

74 7 0
                                    


S-o mint? Nu , şi-ar fi dat seama . Să îi spun adevărul? Nici asta ,i-am promis lui Alex că țin secretul ăsta, oricât de nebunesc ar fi, pentru el înseamnă ceva.Trebuie să găsesc o soluție să ies din asta.

-Ămm,posibil.

-Îl cunoşti sau nu pe Alex? Am văzut in ochii ei ce până acum nu am mai văzut , în ochii ăia căprui plini de iubire , ochii unui înger ce de-abia a scăpat de trecut , a revenit ură de odinioară, ochii ei acum erau reci , plini de răutate .

-Da. Am spus direct şi sec. Până acum nu am simțit niciodată teamă sau frică. Bine poate doar atunci când eram mic şi in fiecare seară visam cum părinții mei au murit . Atunci chiar mi-a fost teamă . Atunci orice făceam era să mă gândesc cum sa nu îi pierd pe părinții lui Alex şi pe el.
Eram mic şi îmi era frică de orice , dar cel mai mult imi era frică de singurătate. Nu vreau să fiu singur , orice altceva , dar nu asta .

Am devenit aşa dintr-un motiv bun , cel de a apăra ce iubesc , persoanele la care țin. Nu arăt că am sentimente sau inimă , unii spun că sunt rece , dur , fără inimă şi mă cred periculos . Dar eu am inimă , cel puțin eu o simt , bate slab, dar atât cât să o simt şi să îmi amintească că e acolo. Am iubit şi eu , şi am fost trădat . Nu mă ataşez de persoane pentru simplul fapt că nu vreau să am slăbiciuni şi mai ales de teamă să nu mai fiu din nou inşelat.Multe fete au încercat să-mi între în suflet , dar nu au reușit aşa că au ajuns doar in pat, apoi au dispărut din viața mea.

-Şi cum de nu te-am văzut niciodată ? Tu mă ştii pe mine? Alex unde este?

Punea prea multe întrebări, Nu ştiam la care să răspund mai întâi , dar nu o condamn , atâta timp Alex a dispărut fără urmă, nu a dat nici un semn de viață , nici eu nu ştiam de el , doar îmi spunea ce trebuie sa fac şi altceva nimic . Nu întrebam nimic altceva când vorbeam , doar ce face, cum se simte şi când se întoarce. De Ally am aflat după ce a plecat el . Mi-a spus totul la telefon şi mai ales ce plan avusese Aiden cu ea, de văzut nu am văzut-o niciodată față în față , până în ziua aia când am afat ce i-a facut Aiden şi am dat peste ea " intamplator". Alex o iubeşte foarte mult , nu înțeleg cum a putut sa țină sentimentul ăsta puternic pentru ea atâta timp în care el ştia de ea doar de la mine , poze, informații , eu i le puneam la dispoziție , nu înțeleg cum în fiecare zi era mult mai interesat de viața ei şi de ea. Cum în fiecare zi era mai entuziasmat de noi veşti despre ea. Nu înțelegeam ce are ea aşa special . Până în ziua de azi.

Ea era singura după mult timp care mă făcea să par om,să simt sentimentul de protecție, de grijă. Era un copil , in adevăratul sens , un copil . Toți avem peste 18 ani numai ea era cea care avea 17 ani . O copilă , o copilă ce putea fi puternica , curajoasă, ambițioasă şi tot odată o copilă ce avea acea sclipire de înger in ochi. Acea sclipire care acum a dispărut.

Mă uimea cum poate să-şi schimbe starea aşa de repede. Mai devreme avea o privire de frică,de uimire şi mai ales de ură, o ură puternică ce ți-o transmitea prin privire. Iar acum ,acum pare nedumerită, speriată şi confuză de tot ce îi spun.

-Nu m-ai văzut pentru ca eu nu stăteam cu el 24 din 24. Da , acum te ştiu, dar înaintea nu te ştiam , nu până a plecat el şi mi-a spus de tine. Mi te-a încredințat ca să am grijă de tine .Iar la ultima intrebare adresată nu am cum să-ți răspund . Nu ştiu unde este in momentul de față.

-E aici?A întrebat simplu.Am privit-o cum își lasă capul în jos şi cum vocea ei devine una caldă şi răgușită, de parcă ceva nu o lăsa să vorbească.

-Nu pot să spun asta. Nu acum.Am spus eu apropriindu-mă de ea. I-am luat mâinile în ale mele. Avea mâinile de două ori mai mici ca ale mele.Era aşa mică şi inofensivă, cerea protecție şi cuvinte de încurajare.Vorbim când ajungem acasă.

Nu mi-a mai răspuns, doar a dat aprobator din cap.Ne-am urcat în mașină , eu în mașina mea alături de Ally şi Kirra care era în spate. O priveam din când în când în oglindă şi își muta privirea atunci când o întâlnea pe a mea. Am pornit mașina şi am turat-o la maxim ,am plecat de acolo imediat , in urma mea era Marco şi băieții. Am ajuns la depozit şi le-am trimis pe fete la ele în cameră. Au avut o zi plină şi trebuiau să se odihnească.

*Perspectiva lui Alex*

-Nu-mi pasă! Vreau o casă cu mai multe camere.... Ce dracu e aşa greu de înțeles?....Nu,nu vreau în alt oraş, vreau în oraşul ăsta... Sper să rezolvi asta până mâine! Am vorbit mai mult de o oră cu un agent imobiliar . La dracu cu oamenii ăştia incompetenți. Nu ştiu altceva decât să facă ce vor ei şi să iasă in câștig.Am închis apelul înainte să nu mă enervez mai mult . Ceream o casă, nu luna de pe cer.

Gândurile mele au fost distruse de uşa biroului meu .

-Hei,Alex! Spune Derek intrând in încăpere. Părea stresat şi pe gânduri. Era clar că s-a întâmplat ceva.

-S-a întâmplat ceva? Cum a mers cu Aiden?

-Vreau să mă asculți până la capăt şi să nu mă întrerupe . Crezi că poți? Am dat din cap că da şi m-am apropiat mai mult de biroul din lemn pentru a asculta ce vrea Derek să-mi spună. Am ajuns acolo cu bine , am intrat in încăperea unde era şi el . Am avut o mică dispută, nu a vrut să-mi dea marfa şi apoi să ii dau banii. Apoi a scos pistolul şi la fel şi noi , ne-am luat la bătaie , dar intr-un moment in care nu am fost atent , Aiden a iesit din îmbulzeală şi-a îndreptat arma spre mine.S-a oprit , încercând să-si găsească cuvintele potrivite.

-Şi? Am spus eu vrând să contiune.

-Ei bine ,nu ştiu cum , sau când, dar două fete ne-au urmărit. L-am privit uimit cateva secunde fără să spun ceva. Nu înțelegeam cine erau cele două şi cum de ei nu au vazut . Erau nişte incompetenți.

-Cine sunt fetele astea?Am intrebat încercând să-mi calmez nervii care apăreau uşor, uşor .

-Kirra şi.. S-a oprit brusc din a mai vorbii .

-Spune ,Derek!Cine este cealaltă fată?

-Ally...

Am rămas uimit la răspunsul lui Derek. Nu putea,nu putea fi Ally a mea. Cum a ajuns ea să fie prin preajma lor ? Cum a putut Derek să-mi ascundă asta? Credeam că-mi este prieten .L-am rugat să aibă grijă de ea de la distanță, să o țină departe de probleme , să o apere ,iar el o aduce aici , in locul asta unde ar putea fi un pericol .

Simțeam cum furia mă cuprinde şi cu greu o stăpânesc. Derek era totuși prietenul meu , fratele meu ,aşa că am respirat adanc pentru a nu face vreo prostie .

-Poftim?Derek tu te auzi ce spui?Cum să fie Ally? Care Ally?

-Allyson Brown.Stiu că am greşit că ți-am ascuns asta ,îmi pare rău.

-Cum de a ajuns Allyson aici?

-Am avut grijă ca timp de un an şi ceva să nu mă cunoască, am avut grijă de ea de la distanță, dar într-o zi când eram afară s-a împiedicat de mine . Plângea, plângea rău, atunci am ştiut că a pățit ceva . După ce am aflat ce a pățit am fost la ea acasă, se auzeau strigăte , şi cred că sora ei era.
Am spus că e pe mâni bune , şi am venit la depozit . După câteva ore Ally a apărut aici cu mâna plină de sânge.Se tăiase. Nu puteam s-o las aşa , aşa că am dus-o la Kirra să o îngrijească . Şi de atunci ea s-a împrietenit cu Kirra şi a ramas aici. S-a certat cu părinții ei şi a fugit de acasă. Nu aveam cum s-o las pe străzi . Aşa că am lăsat-o aici .

-Şi mie de ce nu mi-ai spus toate astea? Sunt lucruri importante pentru numele lui Dumnezeu .

-Nu ştiam cum .

-Şi acum de ce ştii? Oricum , ai grijă de ea . Mai sunt 2 luni până la ziua ei . Mai sunt lucruri aşa importante de care trebuie să ştiu?

-Ally l-a întâlnit pe Aiden. Spre surprinderea mea a fost foarte rece, Nu a avut nici o reacție.Şi ştie că m-ai pus sa am grijăde ea ,atât.

-Bine că nu ştie mai mult.Trebuie să am grijă ca ăsta să nu se atingă de ea.Cine ştie ce-i trece prin cap.Apropo, voi cumpara o casă unde să mă mut şi unde să vă mutați.

O viață complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum