Capitolul 19

99 11 1
                                    

*După câteva săptămâni *

*Perspectiva lui Danya *

- Și crezi că o să vrea. În ultimul timp a fost închisă în ea. Nu cred că va accepta. Spun desfăcând ușor centura de siguranță.

Ally nu a mai schițat nici un fel de zâmbet de când acel Alex a plecat. Mereu mă străduiesc s-o fac să râdă dar degeaba, orice aș face, nu reușesc. Dar cred că ideea lui Kriss o să fie bună.

- Da iubire. O plimbare prin natură cred ca i-ar face bine. Îmi răspunde el încrezător și oferindu-mi un zâmbet.

- Dacă spui tu... Nu eram sigură de plan, dar merita încercat.

- Ai încredere în mine. Acum fugi, orele trebuie să înceapă. Spune Kriss dandu-mi un sărut înainte de a pleca.

*Perspectiva lui Ally *

Aș vrea să nu fiu așa tristă ,așa nostalgică, dar nu văd nimic bun în tot ce mi se întâmplă. Întâi Aiden, apoi Alex care a plecat. Totul pare să fie împotriva mea. Nimic nu iese bine și pare sa se înrăutățească din ce în ce mai rău.

- Hei Ally! La ce te găsești? Cuvintele prietenei mele mă aduc cu picioarele pe pământ din gândurile mele nu tocmai bune

- Heii Dany! Când ai ajuns? Acordându-i un zâmbet.

- Acum. Hei, în weekend vrei sa mergem cu cortul? Spune bucuroasă de ce tocmai a spus.

- Nu știu ce să zic.. Poate nu e o idee bună. Și chiar nu era, nu am chef de chestii de genu sau alt ceva. Vreau doar sa se termine ziua asta și sa ajung acasă.

- Hai te rog. O sa fie distractiv. Te rog, te rog! Rugându-se de mine în timp ce îmi strângea încheieturile mâinii.

- Ok,ok..Merg. Cedând într-un final. Poate o sa fie distractiv până la urmă, cine știe.

- Ieiii. Nu o să regreți. Îmbrățișându-mă puternic.

După ore mi-am făcut un bagaj, asta însemnând că am băgat într-un rucsac câteva chestii. Apoi am ieșit din casă să-l aștept pe Kriss și pe Danya,care au apărat după câteva minute.

Îmi pun rucsacul în portbagaj şi urc în mașină, iar privirea mea întâlnește privirea lui Aiden care zâmbea.

- Ce cauți tu aici? Întreb eu așezându-mă în mașină.

Nu pot sa cred ce a făcut Danya, eram sigură că ceva e ciudat. Are numai idei tâmpite, nu înțelege că nu vreau sa mai am vreo legătură cu el.

- Ceea ce faci și tu aici. Mai știi?! Kriss și Danya sunt și prietenii mei. Cuvintele lui sarcastice mă făceau să mă enervez.

- Danya!!! Mutându-mi privirea la ea. Eram dezamăgită de ea și nervoasă,dar mai mult dezamăgită. Nu înțelege că nu vreau să vorbesc cu el.

- Nici să nu te aud! O să ne distrăm toți, și tu și Aiden n-o sa vă certați. Altfel vă las în pădure. Spune Kriss foarte serios. Uitându-se la mine și la Aiden prin oglindă.

- Mda.. bine.

- Acum dacă sunteți gata, o să mergem la locul unde o să stăm două zile. Adaugă Kriss pornind mașina. Minunat acum trebuie să stau două zile cu Aiden. E perfect.

Tot drumul eu și Aiden nu am scos nici un cuvânt. Poate, doar atunci când Kriss sau Danya ne-au întrebat câte ceva.

Ajunși în mijlocul pustietății Kriss începe sa despacheteze bagajele din mașină.

O viață complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum