Capitolul 32

61 4 0
                                    

Simțeam fiorul fricii până în măduva oaselor,dar totuși am destulă nebunie cât să îmi pun viața în pericol . Kirra e prietena mea,nu o pot lăsa să moară.
M-am poziționat în fața ei şi am privit la cel ce îmi amenința prieteni. Am mijit ochii când am văzut că înn fața mea se află cel ce m-a adus în halul ăsta , cel ce spunea că face orice să fim împreună, cel ce spunea cu ardoare că mă iubeşte, cel ce şi-a bătut joc de ce simțeam eu. Da,de ce simțeam, pentru că acum nu mai am celeași sentimente pentru el , il detest , mă întreb uneori cum de am fost aşa proastă încât să permit unui asemenea om să facă ce vrea din mine , mă întreb singură cum am putut sa fiu aşa oarbă ,şi îmi spun cât de proastă am fost.

-Măi ,măi, măi , dacă nu cumva e iubirea vieții mele ,Ally. Spunea cu o privire superioară în timp ce făcea pași spre mine. Ce faci prințesă ?Ți-a fost dor de mine? Mie mi-a fost de tine . Mai ales ca nu am apucat sa fac ce vreau cu tine. Cu cât vorbea mai mult cu atât nervii îmi creşteau, şi tensiunea din corpul meu şi bătăile inimii se amplificau. Nu mai suportăm nimic din ce spunea.

-Ce dracu cauți tu aici? Cine eşti defapt? Şi nu-mi spune în felul ăsta. Pentru mine eşti un nimeni . Şi aşa vei rămâne.

-Te-ai facut dură. Îmi place. Erai cam inocentă atunci ,dar drăguță. Acum eşti rea şi arăți bine ,foarte bine. Se plimbă prin fața mea cu superioritate şi din când îm când îmi mai mângâia părul dar eu mă îndepărtam ,ignorandu-l.

-Lasă-mi prietenii în pace sau altfel o vei încurca . Cred că am strâns tot curajul meu când am început să vorbesc . Eram sigură pe mine ,mai ales că înainte să plecăm, Kirra a furat de la Derek din cameră un pistol şi norocul meu este că l-am luat eu, ascunzandu-l la spate. Nu am mai omorât oameni ,dar trebuie să-mi apăr prietenii . Ei sunt tot ce mai am .

-Şi ce vei face? Nu-mi spune că o fată ca tine îi va face rău băiatului de care acum ceva timp era îndrăgostită. Sau poți? Cred că nu. Să fim sinceri Ally,oricât de dură pari eşti ca toate celelalte tarfe,bună doar în pat , singurul lucru special la tine este că nu cazi uşor în plasă. Eşti deșteaptă. Deșteaptă şi frumoasă.Nu-mi venea sa cred pe cine am iubit eu . Cine era el ? Ce naiba s-a întâmplat cu el? Unde e băiatul ăla de atunci?

-Deci asta e adevarata ta față?

-Să zicem. Mi-ai plăcut nu pot să spun că nu, dar la fel ca şi cu celelalte am vrut să te am pentru a te aduce în patul meu. A trebuit să mă prefac puțin că sufăr după tine , bla bla. Mie nu-mi scapă nici o fată, sa ştii. Dar se pare că eşti prima.

-Nu-mi pasă! Să te duci la dracu . Lasă-ne să plecăm.

-Nu aşa uşor. Ce mai face amicul tău, Alex?

-Nu e treaba ta.

-Poate. Ştii ce era cel mai amuzant atunci ,atunci când te-am văzut în parc cu el. Lasă-mă să răspund eu. Te-am vrut mai mult. Nu ştiu cum ,dar fix cu el . Băi fix cu cel pe care eu il urăsc.

-Adică?

-Ohhh,tu nu ştii,dar te-a mințit, ştia cine sunt ,iar eu la rândul meu ştiam cine e el. Tații noștri sunt rivali în afaceri , să zicem că noi îi moștenim şi ducem războiul ăsta mai departe.

-Nu-mi pasă. Vorbeam prostii , îmi pasă ,mai ales ca în Alex am avut cea mai mare incredere. Dar cum el a plecat nu am cui sa ii cer explicații.

-Păi că tot eşti aici ce ar fi să ne jucăm cu toții. Ce zici?Pașii pe care îi făcea să se aproprie şi mai rău de mine îmi făceau inima să pulseze şi mai tare. M-am speriat când şi-a pus pistolul pe gâtul meu. Metalul negru şi rece îmi făcea pielea de găină.

-Cum ar fi dacă Alex ar auzi că fata lui a fost omorâtă de mine? Sau mai rău, dacă ar afla că voi toți ați muri din mână mea?

Am înghițit în sec la auzul cuvintelor lui . Prin minte îmi trecea tot felul de scene . Cum voi lua pistolul şi voi ieşi de aici sau cum corpul meu va ajunge pe unul din câmpurile din apropriere,rece şi fără suflare.

-Sau ce ar fi să obții acum ce nu ai putut atunci? Planul meu era să-l păcălesc să plece de lângă ceilalți .Aşa că am pus în practică câteva minciuni şi arta seduceri .

-Nu sună rău. Ce ar fi să termin aici şi să vi cu mine ?

-Nu mai bine îți laşi oamenii să termine ?Ştii a trecut ceva timp de când nu ți-am mai simțit buzele.
Privirea lui devenea din ce în ce mai încântată de ce spuneam , în timp ce se apropria de mine eu mi-am pus o mână la spate . Aiden mă cuprinde de talie şi mă sărută puternic . I-am răspuns pentru a părea real ,iar în timpul ăsta mâna mea se apropria de abdomenul lui . Cu cealta mana l-am prins de păr pentru că sărutul devenea unul sălbatic , necontrolabil .

Am plasat pistolul în abdomenul lui şi am privit zâmbind cum expresia feței lui se schimbă.

-Dacă te mişti voi trage .I-am şoptit eu la ureche .Aruncă pistolul de la spate , dar să-l arunci cât mai departe .A făcut exact ce i-am spus eu , acum tot ce mai trebuia sa fac e să scap de oamenii lui.Spune-le oamenilor tăi să se retragă, să plece de aici.

-O să regreți ,Ally. Tarfa mică ,ai învățat şmecherii. Băieții plecați!

-Dar şefu'?

-Am spus să plecați!!

Am văzut cum unul din ei il lovește pentru ultima dată pe Marco , cum Kirra îl ajută pe Derek să se ridice şi pe Aiden care era la mana mea. Desi reușisem să fac toate astea , frica era tot în mine şi mai ales că era pentru prima dată când eram pusă într-o astfel de postură .

-Se vede că îți este frică. Dar eşti o nebună, una care a fost a mea , dar am pierdut-o. Încerca să îmi distragă atenția, Dar asta nu mai funcționa .

-Sigur . Fii atent , te voi duce până la mașina ta , vei pleca de aici şi ne vei lăsa in pace.

-Nu aş garanta pentru ultimul lucru . Ai devenit o amenințare de care voi fi mândru când voi scapa de ea.

Am pornit cu el spre mașina care era parcată în spatele casei . Pistolul fiind încă poziționat în abdomenul lui ,Aiden nu putea face mişcări prea bruşte mai ales că dacă încerca ceva , era conștient că voi trage.

Intrând în mașină , am stat atentă cu pistolul îndreptat spre el până a plecat. După ce a dispărut orice urma de pericol, m-am îndreptat spre ceilalți.

*Perspectiva lui Derek*

- Ce a fost în capul tău femeie? Nu ştii cât de periculos poate să fie tipul ăsta ? De ce ai venit aici,şi de ce ai târât-o aici şi pe Ally?

Eram de-a dreptul nervos , nervos pe Kirra , dar cred că mai mult pe imbecilul de Aiden care se crede centrul universului. Nu îmi pasă de marfă, dar îmi pasă de cum se simte Ally in momentul ăsta , părea aşa nepăsătoare când vorbea cu el . Iar Aiden , ce om fără scrupule ,ce plan a putut să înfăptuiască pentru a o avea pe Ally. Chiar mă întreb cum de a rămas ea atât de calmă , eu simțeam cum fiecare cuvant spus de el e facut special pentru a mă enerva pe mine. Nu sunt eu ăla sensibil sau mai ştiu eu ce , dar Ally nu merita asta , chiar nu merita .

-Am vrut doar să te ajut , atât tot. Şi nu eu am târât-o pe Ally aici , ea a venit cu mine , am vrut amândouă sa te ajutăm.

-În fine. Măcar am scăpat cu viață.

-Ce v-ați fi facut voi fără noi? Vocea lui Ally se auzea din spatele meu , m-am intors rapid pentru a o privii. Nu avea nici o expresie pe față, dar mutându-mi privirea spre pistolul , am văzut cum strângea atât de tare metalul ăla în mână de parcă l-ar fi luat cineva.

-Eşti bine?

-Da! Derek, ai vreo legătură cu Alex? Vă cunoașteți?

Nu am spus nimic cateva secunde , era o întrebare la care trebuie să mă gândesc înainte de a da un raspuns.

O viață complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum