Capitolul 31

87 3 0
                                    

Am trecut repede prin camera plină cu oameni. Prietenul meu mă aştepta , iar ca să nu-l fac să vină in camera unde Ally era,m-am grăbit cât am putut de repede spre el.

-Da Alex.S-a întâmplat ceva?

-Înainte de a vorbi despre ce vroiam să discutăm, vreau să întreb ce face Ally? Mi-am mărit ochii la ce întrebare a putut să-mi pună , ce să îi spun,că e în camera de lângă el , îmbrăcată indecent şi cu băieți roind în jurul ei.

-Ăm..Chiar nu ştiu.

-Derek ți-am spus că trebuie să fii atent la ea! Dacă pățeşte ceva?Nu vroiam să-l mint.E ca şi cum m-aş minții pe mine,dar nu pot să-i spun că mi-am încălcat promisiunea de a avea grijă de tot ce iubeşte el.

-Îmi pare rău! O să fiu mai atent.

-Mda..Deci te-am chemat aici pentru că în seara asta avem un nou transport. Şi este unul mai serios , nu vreau greşeli sau mai ştiu eu ce din partea voastră ,şi mai ales a ta.

Atunci când vorbea aşa serios era clar că urma să se intâmple ceva important .Şi la el important era atunci când făcea afaceri cu fostul prieten al tatălui său...aşa zisul "duşman" ,sau să nu folosesc cuvântul duşman pentru că nu era , un om pe care nu îl agreea .

-Cine va fi de data asta?Tatăl sau fiul?

-Fiul. Uite eu chiar nu vreau să-i văd moaca de copil făcut din greșeală. Aşa că te duci singur ,fără mine. Era normal , asta se întâmplă mereu , dar nu Şi de data asta . Îl voi convinge să meargă cu mine.Sau măcar voi încerca.

-Scuze ,Alex , dar de data asta mergi cu mine !

-Derek am spus deja că nu voi merge ! Dacă nu te duci tu , nu-i problemă, caut pe altcineva.

-Nu e vorba de asta Alex. Dar eu fac totul pe când tu stai aici şi dai ordine . Nici nu zici că suntem prieteni buni. Mă consideri ca un om de încredere , bun doar să execut ce vrei tu .

-Derek încetează! Îmi eşti ca un frate aşa că tu eşti singurul om de încredere . Frate în tine am cea mai mare încredere.

-Unde trebuie să mă duc? Am spus-o sec ,lăsând de o parte ce vroiam să fac. Nu înțeleg de ce vrea cu ardoare să stea ascuns de toți.Şi mai ales departe de Ally.

-La sfârșitul orașului este o casă părăsită, mai multe de fapt ,dar sunt dărâmate, vreau să te duci acolo şi să iei marfa de la Aiden. Nu va fi dificil, el nu ştie de mine şi aşa va fi o tranzacție uşoară. Dar vreau să fii atent!

-Am înțeleg!

Ieșind din cameră ,am lăsat toate gândurile cu locul unde trebuia să mă duc o dată ce am închis uşa.Ani de zile am făcut afaceri cu fel de fel de oameni,iar prietenul meu era şeful meu şi tot odată singurul de care mă temeam. Şi nu că mi-ar face rău, dar e singurul prieten pe care îl consider frate , el reprezintă familia mea.

A fost acolo de când eram mic , când am rămas fără părinți, el m-a ajutat, el şi părinții lui. Au avut grijă de mine până mi-am luat viața în propriile mâini. Nu uit nici o secundă din toată viața mea alături de el. Îi sunt dator. Dator ca acum să fiu şi eu lângă el.

M-am îndreptat spre Marco şi Ally. Erau tot unde i-am lăsat. Trebuia să îi spun unde ne vom duce de data asta , dar nu de față cu Ally.

- Marco,vino aici,trebuie să vorbim!

Marco s-a îndepărtat de Ally uşor nu înainta de ai da un ultim zâmbet .M-am îndreptat spre ieșire cu Marco pe urmele mele.

-Bun ,aici nu este nimeni şi putem vorbii.

O viață complicatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum