Cap.11- Surpriza
Dupa ce toata lumea se linisteste, eu si Clary mergem in living.
-Ce-a fost cu toata galagia aia de acolo? o intreb eu in timp ce ea se asaza pe canapea.
-Pai, este prima oara cand eu reusesc sa-l infrang pe Adam.
Ma asez si eu langa ea.
-Si ce-i asa de special in asta?
-Samy... eu sunt o luptatoare pe masura lui Adam, insa in cei 20 de ani de viata ai mei nu am reusit niciodata sa-l inving pe Adam in lupta.
-Dar am vazut ca nu ai depus prea mult efort cu el.
-Stiu. De aceea nici nu cred ca am castigat pe bune.
-Ce vrei sa spui?
-Vreau sa spun ca Adam de obicei nu se lasa invins cu una cu doua. Cred ca ceva l-a distras.
-Cum ar fi?
-Nu stiu. Poate niste ganduri. Sau poate ca se uita la cineva. Stii ceva despre asta?
Am sovait putin inainte sa-i raspund. Nu mai voiam alte secrete cu Clary. Si-asa este de ajuns ca inca mai descopar eu despre ea.
-Pai...
-Pai... ma incuraja ea sa continui.
-Se uita la mine, zic pe nerasuflate.
-La tine? intreba ea facand ochii mari.
-Da. Ce? A comis vreun pacat?
-A nu. Bieinteles ca nu. Doar ca... nu stiu, el de obicei nu se pierde asa de usor. Mi-a fost foarte usor sa-l bat azi. De aceea acum sunt sigura ca nu a fost nicio victorie de care sa fiu mandra.
-Clary... poate te inseli. Aminteste-ti ca Adam s-a luptat cu satenul ala pe strada. Apoi l-a batut pe baiatul care m-a adus acasa, Will. Dupa s-a luptat sa ma tina pe mine. Iar dupa, inca vreo 2 ore de antrenament oficial si dur cu tine. Nu este robot sa poata face atatea.
Clary incepu sa rada cu gura pana la urechi. Vrea sa spuna ceva, dar din nou o pufneste rasul. Sunt nevoita sa astept vreo cinci minute, ca atunci cand o apuca pe prietena mea crizele isterice de ras, tin mult si bine. Si ma fac chiar si pe mine sa rad, de faptul ca ea o face cu atata inversunare.
-Clary...
-Samy, el... iar o pufneste rasul.
-Clarissa! tip eu.
-Samantha! tipa si ea.
-Ce se intampla? De ce razi atat?
-Fiindca tu crezi ca Adam nu ar rezista. Samy... zise ea zambind. Adam rezista in lupta mai mult de 48 de ore. Fara oprire. Ceea ce ai zis tu ca a facut azi... a fost absolut nimic in comparatie cu ce poate sa faca. Absolut nimic.
-Dar cum de poate face atat de multe? Si atat de repede?
-Ti-am zis doar. Suntem vanatori de rasa pura. Nimic nu ne opreste.
CITEȘTI
Atingerea Diavolului
General Fiction„Tine minte ce iti spun, Samantha Lancelot, drumul spre Rai este pavat cu jar! Iar impreuna vom face Iadul perfect." „Chipul mi s-a contorsionat de scarba si greata la gandul cum m-ar judeca societatea Hollywood-ului. O lacrima mi-a parasit ochiul c...
