Atingerea Diavolului

Cap.30- Privighetoarea de Argint

                                 Cap.30- Privighetoarea de Argint

-Dar iti garantez ca daca faci vreun rau familiei mele, Morgana Morgause, te trimit direct in iad. Cu piedica scrisa de revenire in lumea asta, ii zic rece.

Cruella nu face decat sa zambeasca pe sub mustati.

-Ia gata. E 12 noaptea, la culcare cu ea. Nu vreau sa o mai vad, zice Clary.

Clarissa o ia de cot pe Morgana si o ridica de pe podea.

-Pentru tine, Cruella, stingerea e la 22:00 si trezirea la 12:00 dupa-amiaza. Nu misti niciun fir de ata din casa mea si nici nu vei face scene in casa mea. Iti garantez cu viata propriei mele mame ca vei muri daca nu respecti ce-ti zic eu. Nu stiu ce ai facut de ai ramas vie, dar o sa aflu. Tot ce stiu e ca ai ramas la fel de tarfa si stricata ca in urma cu 10 ani si jumatate. Acum sunt stapana pe propriile decizii, iar actiunile tale nu ma mai afecteaza la fel de tare ca inainte. Asta e casa mea si de azi inainte nu mai accept ordine de la nimeni. Nici macar de la Adam Evans, zice privindu-si varul cu capul intr-o parte si o spranceana arcuita. Ai grija ce faci, Morgana Morgause. Sunt periculoasa, rea si implacabila cand vine vorba de familia mea. Cand e vorba de persoana mea, mai trec cu vederea. Insa pentru mine familia e sfanta. Mai ales Adam. Si daca indraznesti sa-i faci ceva, eu te omor prima. Nu Samantha, nu Amber, nu nimeni altcineva. Ci eu, zice privind-o patrunzator. Ai inteles? Intreaba cu o privire foarte rece si hipnotizatoare.

-Garzi! Spune tare, puternic si cu accent. Luati-o!

Cand Clarissa Evans dorea sa fie dura si stapana pe situatie, asta era. Nu ramanea loc de buna ziua. O cunosc si ma cunoaste. Stiu cand trebuie sa tac atunci cand ea e nervoasa. Iar in momentul de fata prietena mea cea mai buna e nervoasa de moarte. Si daca ar putea, ar face bucati o masina intreaga.

Garzile(care erau vanatori) au luat-o fiecare de un cot si au inceput sa urce scarile. La capatul scarilor Morgana se intoarse si privi spre noi. Rochia lunga si neagra de catifea cu trena, parul negru si ondulat, buzele date cu gloss rosu. Imi zambeste triumfator. Meciul nu s-a terminat, Morgana. Jocul abia acum incepe.

-Sa mergem in living, zice Clary pe un ton la fel de rece.

Nimeni nu schiteaza nimic, ci o urmam in liniste.

-Cred ca va ramane oprit curentul vreo cateva ore. O sa aprind niste lumanari.

Clary se duse la un dulap din living, il deschide in timp ce un fulger lumineaza incaperea si scoate niste lumanari. Incepe sa le imprastie peste tot. Pe servante, pe mese, pe barul improvizat. Ultima o pune pe mica masuta dintre canapele, unde ne asezam cu totii.

Parintii mei si ai lui Adam pe o canapea. Aimee, Will, Andrea si Ranvir pe alta canapea. Clary si eu in fotolii separate, iar Adam si Karl pe bratele fotoliilor. Ii sopteste ceva la ureche lui Karl, iar dupa ni se adreseaza.

-In primul rand vreau sa stiu cine a declansat forta Samanthei. Mi-am dat seama dupa demonstratia ei din seara asta ca nu mai e aceeasi.

-Eu, raspunde Aimee.

-Si cum ai putut sa faci asa ceva?

-Din greseala. Insa mai mult a fost ca si cand am activat numaratoarea inversa a unei bombe cu ceas.

-Si care a fost prima ei rabufnire?

-A spart absolut toate ferestrele dintr-o cladire. Le grand hotel, daca il stii.