Cap.7- Fiara Salbatica
Clipeam perplexa. Era liniste in crama. Nu se mai simtea atmosfera aceea incarcata si coplesitoare. Ma durea tot corpul. Eram din nou epuizata de parca as fi alergat la un maraton. Gatul mi-era uscat de tot.
Cand am inceput sa ma dau jos din pat, membrele parca-mi erau intepenite. Camasa era sfasiata, capotul era intreg. Am dat sa ma incalt cu papucii. Desi tocul nu era mare, talpile ma dureau si ele. Cu greu mi-am strecurat picioarele in incaltari, in timp ce m-am sprijinit de masuta.
Eram transpirata toata. Parul ma incomoda. Mainile imi tremurau puternic cand am luat carafa cu apa acum calda si am incercat sa beau. Nu aveam pahar si-mi parea grea in mainile-mi tremuratoare ca varga.
Insetata, muream sa simt macar un strop de apa, eram hamesita. Am scapat carafa. Tresar puternic cand aud impactul cioburilor cu podeaua. Paranoia deja ma lua in stapaniri in locul pustiu cu iz de vinuri.
Usa era chiar in fata mea. Dar puteam sa jur ca cu cateva ore in urma nu era acolo. Oare am vedenii? Vad ce nu e? Mi-am tarat picioarele pana la scari. Usa chiar era acolo.
Dar noaptea trecuta de ce n-am vazut-o? De ce n-am zarit-o cand trebuia? Sau nu exista si acum exista? Am iesit din crama si am trantit usa dupa mine cu dispret.
6.00 Perfect. Angajatii trebuie sa se trezeasca. Aveam nevoie de o baie. De o baie lunga si indelungata, in care sa-mi frec pielea si sa alung tot jegul de pe mine. M-am tinut de perete, balustrada si din nou perete. M-am sprijinit cu capul de usa cand am fost in interiorul camerei mele si am expirat usurata.
Voiam sa stau in pat si sa zac. Sa zac pana nu mai pot si sa uit de toti si de toate. Sa uit pana si cine sunt. Dar cred ca nici eu nu mai stiu cine sunt. Nu ma recunosc in oglinda, cu cearcane, slaba, privirea stearsa, ciufulita, debusolata. Nu ma recunosc nici macar mintal.
Mi-a furat pana si identitatea.
Lacrimile au cazut abia dupa ce eram sub jetul de apa.
2
Aud o bataie puternica in usa si tresar in sezut.
-Samy? Esti acolo?
Expir ca sa ma calmez.
-Da, ai nevoie de ceva?
-Luam micul-dejun la sapte fix. Esti gata pana atunci?
-Da.
-Aseara m-a luat somnul, nu?
Imi musc buzele.
-Da.
-Bine, vorbim jos. Sa nu intarzii, eh?
-Da.
Am asteptat sa aud usa camerei inchizandu-se si mi-am sprijinit capul de marginea cazii. Dupa baie am pregatit cada cu spuma.
Cand am coborat la parter am avut parte de-o surpriza.
-Si vreti sa fiti impreuna? Intreba Adam.
-Da, zise Clary sigura. Karl si cu mine chiar am vrea sa incercam. Deci? Ce zici, fratioare? Intreba insufletita, strecurandu-si mainile dupa bratul lui Karl.
CITEȘTI
Atingerea Diavolului
General Fiction„Tine minte ce iti spun, Samantha Lancelot, drumul spre Rai este pavat cu jar! Iar impreuna vom face Iadul perfect." „Chipul mi s-a contorsionat de scarba si greata la gandul cum m-ar judeca societatea Hollywood-ului. O lacrima mi-a parasit ochiul c...