Și poate nu reușim mereu să ne detașăm complet de ceea ce am simțit, poate uneori iluziile ne lovesc, tentațiile ne sugrumă și devenim micuți, cădem în tristețe cu păreri de rău și ne înghețăm privirea,undeva,oriunde. Trecerea timpului acoperă,dar nu șterge nimic, decolorează dar nu elimină. Și mi-am promis c-o să mă respect și astfel o să reușesc să fiu bună, o să am răbdare și putere, o să țip doar în subconștient și o să dansez violent doar în propriul meu întuneric. Mi-am făgăduit c-o să mă las iubită de mine și apoi de restul, dar, poate uneori ai nevoie și de căldura altui suflet pentru a-l dezgheța pe al tău. Nu ne putem lipi întotdeauna bucățelele la loc, și când o facem, se găsesc distrugători binevoitori de a ne dărâma de-a întregul. Și iar nu știm, e vina noastră sau a lor? Ei ne sfărâmă încrederea sau noi ne-am înșelat simțurile cu senzația unui fals sprijin?
CITEȘTI
Mă lupt cu mine
SpiritualMă lupt cu mine de când mă știu, îmi pun în concurență teama și speranța și ajung să le țin la același nivel. Fac pași înainte cu credința unui nou început pentru sufletul meu dureros,dar ajung să dau înapoi și să îmbrățișez amărăciunea unei minți m...
