Și ce am în plus când respir, tac, expir... și inspir natură și suflet..și pur și simplu mă îmbin cu un zâmbet... și urlet și glas de copil și dans și vals și pe pereți mă deșir
Și respir.
Și cum mă arunc pe cer ca un nor și îl văd și îl socot că e frumos..dar nu mă-ndur să fiu nor și să zbor, să mă pierd, să m-ating în tumult și-un clișeu. Să fiu aer, să respir, să fiu eu.
Nu există vreun sol să mă ia să mă facă, să mă prefacă în tot ce eu nu-s, în tot ce eu n-am, în tot ce tu ai și ești gata să-mi dai.
Tu,univers! Mă ridică, mă poartă
Deschide-mi o poartă
Spre pace, spre cer
Un nor
Pe izvor
Un nor, un nor de vis
Eu sunt paradis.
Cum pot fi eu zâmbet, cum pot să mă-nclin, cum pot să mă supăr pe timp, să respir, să fug, să alung, să sar și să dispar.
Sunt vântul ce bate și luna-n clarul ei, sunt rază de soare și fiecare stea la locul ei.
Sunt treptele pe care pășesc vag și larg și eu sunt chemare de lemn de stejar
Mă urc pe o scară, mă dau jos din pod, sunt eu o senilă...să cred iar că pot?
M-arunc din înalt și vreau să respir
Închid ochii și sar, pe-un fir de safir.
Închid ochii și tac, sărut aer fin
Sărut oxigen și simt că respir.
CITEȘTI
Mă lupt cu mine
SpiritualitéMă lupt cu mine de când mă știu, îmi pun în concurență teama și speranța și ajung să le țin la același nivel. Fac pași înainte cu credința unui nou început pentru sufletul meu dureros,dar ajung să dau înapoi și să îmbrățișez amărăciunea unei minți m...
