Capitolul 33: Scântei pentru foc

5.2K 497 90
                                    

Capitolul 33: Scântei pentru foc
                    » Rain

Nu ne-am mai întors la bar, șoferul ne-a lasat în fața hotelului Mas de Coastă și a plecat înapoi la bar, după Hector.

Anthony s-a încruntat când ne-a văzut și nu s-a apropiat de noi, limitându-se la a ne privi cum ne îndreptam direct spre lift. High și-a încordat degetele în jurul mâinii mele și a apăsat etajul la care era apartamentul lui. Imediat ce ușile s-au închis, m-a lipit de peretele liftului, strivindu-mă cu greutatea lui.

Buzele și geamătul de surprindete mi-au fost acaparate de către High și mi-am pus mainile pe umerii lui pentru sustinere. Mi-a depărtat picioarele cu un genunchi și m-a ridicat în brațe, înfășurându-se cu picioarele mele. Buzele le frământau cu poftă pe ale mele, devenind din ce în ce mai carnal și posesiv. Un mârâit se făcu auzit din gâtul lui și mi-a ridicat mâinile deasupra capului, țintuindu-le în peretele liftului. Inima mi-a fost inundată de miere și căldură,

— Când va trebui să dai declarația? Gâfâia, iar buzele îmi manganiau fin tâmpla, respirația lui aruncându-se la a-mi arde pielea.

— Nu cred că a ascultat încă înregistrarea. Am fost la Soften dimineață și am cumpărat dispozitivul, v-a trebui să achit prețul în zilele care urmează.

— O voi face eu.

— High, am mârâit.

— Taci, iubito. La naiba, doar taci.

Am scrâșnit nervoasă, dar degetele lui îmi dezmierdau cu finețe buzele, atât de tandru încât am gemut în locul oricărui alt protest.

— Mi-ai lipsit.  Vocea lui răgușită îmi aduce din nou pulsul între picioare și mă trag de lângă el când ușile lifltului se deschid și din fața lor ne zâmbește un cuplu tânăr pe care High pare să-l cunoască.

— Christian, vocea lui High se aude rece și lipsita de inflexiune în timp ce ieșim din lift. Ea e Rain Dyer, ochii lui de mută pe mine, ei sunt Cristian și Lolita Stevens, s-au căsătorit acum trei zile.

— Suntem în luna de miere, îmi spune fata radiind, cu un accent european.

— Sunt din Bulgaria.

Am zâmbit, dând din cap.
El era blond, iar ea roșcată. Purta un costum asortat cu rochia ei de culoarea cireșelor coapte. Păreau pregătiți pentru un evident sofisticat. Buzele-i rujate erau curbate într-un zâmbet oficiat ce arăta demențial asortat cu cei doi ochi de cristal, albaștrii și vii. Cunoșteam acea privire, modul în care îl cerceta pe Cristian, cum fericirea ei frapa în cascadele irișilor, era îndrăgostită până peste cap și satisfăcută. Din toate punctele de vedere. Mă analiza cu aceiași fascinație cu care o făceam eu. Privi atentă, încercând să facă diferențe între noi două, între băieții superbi de lângă noi, amândoi impunători și oficiali, hotărâți.

— Ne scuzați, spune High nerăbdător și trece pe lângă ei, băgând cheia in yală după care îmi deschide ușa: Intră!

Inima îmi râde. Încă extrem de încântată de realitatea frumoasă și primitoare în care trăiesc. Sau ar trebui să spun vis. Tot ce am acum ar putea să îmi fie luat de Holden, de Ron, de poliția californiană sau de Hector.

Înghit în sec, supărată, dar mă conformez și râd când mă cuprinde în brațe, ridicându-mă, deplasându-se cu mine până în dormitor. Mă strâmb la destinația nu tocmai dorită, pentru că au mai rămas multe de discutat, pentru că nesiguranță începe să de înfiripe iarăși adânc în ființa mea și mi-e teamă că mă va domina în curând. Că va pune stăpânire pe fericirea mea și o va devora. Că nu va conta mai nimic din ceea ce de întâmplă, pentru că va fi din rău în mai rău. Și nu voiam. Mă distrugea gândul acesta, îmi trecea rece prin oase și mă îngheța, făcând să vibrez de agonie.

Războiul unui suflet blândUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum