Viata la curtea regala

Am fugit în miez de noapte!

 Imediat ce am părăsit apartamentele reginei am pornit cu viteză spre apartamentele prințesei. Ajunsă acolo am intrat într-o cameră plină ochi cu rochii. Am probat câteva și m-am oprit la una mai decoltată pentru a părea reală dorința mea de a-l vrăji pe prinț. La rochie am atașat o sabie de marime medie pe care urma să o folosesc pentru a-l ucide. Am folosit parfumuri dintre cele mai scumpe și un profesionist mi-a făcut părul. Când am fost gata m-am acoperit cu o capă și am trimis pe cineva după prințesa Eleonor. Voiam să-i cer ultimele indicații înainte de marea noapte. Aceasta a apărut foarte repede și m-a pus să lepăd capa. Zis și făcut. Imediat cum m-a văzut prințesa a dat semne de fericire maximă. Puteam să ghicesc la ce se gândește. Cel mai probabil la faptul că a dat lovitura. 

-Ascultă-mă cu atenție, mi-a spus ea, să nu faci nici cea mai mică greșeală. În zori vreau să-mi aduci această sabie plină cu sânge din pieptul prințului. Ne-am înțeles?

-Cum doriți. O să am grijă să nu mă vadă nimeni, o să mă strecor până la dumneavoastră.

-Dar cum de ai plecat?

-Metresa regelui a fost chemată de regină și deci nu mai avea nevoie de mine, având în vedere că voiau să discute singure lucruri importante, presupun. 

-Dar de dimineață nu ai ajuns la apartamentul Sarrei.

-Este adevărat, Majestate! M-am rătăcit. Știți că sunt aici de câteva zile și acesta este un palat imens. Iar când m-am întâlnit în sfârșit cu metresa regelui fusese chemată de regină. Atunci am zis că putem rezolva totul astă seară. 

-Te-ai gândit bine. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. S-a întunecat. Ia-ți capa și du-te la prinț! Până în zori îl vreau mort!

 Ultima frază a rostit-o tare, cu o voce rece. Mă îngrozea felul în care se comporta. Era o ființă brutală și fără inimă. Dar așa cum a zis mi-am luat capa și am pornit spre apartamentul prințului. Odată ajunsă acolo am deschis singură ușa și am intrat în dormitorul său. Prințul care stătea așezat la birou a fost surprins de vizita mea nocturnă.

-Cine ești?Ce e cu tine aici? S-a întâmplat ceva? m-a întrebat el analizându-mă.

-Trebuie să vă spun ceva foarte important și trebuie să mă ascultați cu atenție, i-am spus eu vorbind rar.

-Spune!

-Mătușa dumneavoastră, prințesa Eleonor, m-a trimis aici ca să vă asasinez. Nu o să fac asta. Dar va încerca în continuare până când va reuși. Deci am vorbit cu mama dumneavoastră și în momentul când va bătea orologiul de ora douăsprezece vom fugi de la curte spre unul dintre castelele reginei.

-Vom? Adică amândoi?

-Mama dumneavoastră are mare nevoie de mine în viață pentru a o distruge pe prințesă și deci și dumneata ai nevoie de mine în viață, iar dacă rămân aici o să mor.