Capitolul 2

695 42 0
                                    

Haita Darkmoon se pregăteau de antrenamente.
Alpha-ul haitei Darkmoon era rău acesta avea o fiica pe nume Alexa, ea era curajoasă, puternică și cu inima de piatra la sensul adevărat nu putea iubi pe nimeni.
Alexa povestește:
-Ridicăte! Țipă tata la mine.
-Nu mai pot sunt slăbită! Zic obosită, mă ridic în picioare amețită mă uit la adversarul meu ce rânjea la mine și încep să îl atac, îi dau una însă se ridică repede și mă pune jos la podea dintr-o lovitură .
-Cum poți să fi așa de neglijentă el este cel mai slab din haită, iar tu fiica mea, fiică de Alpha te lași doborâtă de un cățeluș!!!Țipă din nou tata la mine.
- Dar tată nu am mai mâncat de 5 zile și mă lupt 12 ore neîntrerupte și patul meu e atât de tare, el mănâncă, se odihnește și cu siguranță are și un pat moale, zic eu nervoasă.

-În cameră acum!!!

Mă trimite în  camera tata, când ajung aproape de camera mea îl văd pe băiatul cu părul castaniu și ochii negri de la antrenamente care stătea rezemat de ușa camerei mele cu o mâna.
Mă apropii de el și zic:
- Ce vrei! aproape că țip la el.
-Păi mă gândeam că ar fii frumos să te scot la o plimbare în oraș, și poate vrei să faci cunoștință și cu dormitorul meu, zice el rânjind.

Eu  însă îl izbesc o dată de ușa și îi dau un genunchi între picioare căzând jos, intru în cameră încui ușa după mine și intru în baie.
Îmi iau o pereche de blugi albaștri cu talie înaltă și o bluză neagră scurtă, merg în fața oglinzii îmi văd ochii violet deschis ce sunt palizi și îmi aranjez părul albastru închis spre negru.

Îmi iau o pereche de blugi albaștri cu talie înaltă și o bluză neagră scurtă, merg în fața oglinzii îmi văd ochii violet deschis ce sunt palizi și îmi aranjez părul albastru închis spre negru

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

 Afară este întuneric, sar pe geam și fug, când mă văd ieșită de pe teritoriul castelului mă simt liniștită și merg la marginea lacului unde obișnuiam să stau cu sora mea Anais. Anais e mai mică decât mine cu 2 ani și a dispărut după moartea mamei la 12 ani.  Ea a fost mereu alături de mine după moartea mamei, însă nu îmi amintesc cum a murit mama, îmi amintesc doar că ultima dată când am văzut-o a fost la înmormântarea ei. Ea a fost o Luna bună, Luna era soția Alpha-ului haitei ce îl ajută să conducă haita.
Mă întind pe iarba rece și simt un miros străin, dintr-o dată se aude un foșnet mă ridic în capul oaselor, iar dintr-o dată o batistă mie pusă la nas.... Erau vârcolaci dar nu din haita noastră.

-Am dat de dracu!!!  Zic în gândul meu și totul se face întuneric .

UN DESTIN PRESCRIS LUNEIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum