UN DESTIN PRESCRIS LUNEI

Lucas si Diana II

Diana povestește:
Mă trezesc și văd un tavan de un alb imaculat, cred că sunt în camera mea, însă când mă întorc pe o parte văd că nu este camera mea, în fața mea de află Lucas Alpha Suprem și Prințul haitei DarkRedmoon. Mă sperii când îi văd ochii negri și îmi închid ochii.
Aud cum se ridică și vine din ce în ce mai aproape de mine, la un moment dat nu se aude nimic, cred că a plecat, deschid ochii și îl văd în fața mea eu tresar,mă ridic și mă ghemuiesc într-un colț al patului.
Lucas: Nu-ți fie frică de mine nu îți voi face nimic.
Eu: Lasă-mă mă înspăimânți.
L: Am zis să nu te temi.
Eu: Am zis să mă lași împace.
L: Îți voi trimite micul dejun în cameră eu voi veni peste 5 ore.
Rămân singură în cameră, încerc să mă adun dar nu reușesc, merg să fac un duș și las picăturile de apă să mă liniștească. După ce mi-am făcut rutina văd în cameră că micul dejun este deja adus. Cineva intră în cameră mă întorc și văd o fată ce avea în brațe niște haine pe care mi-le dă.
X: Neața Diana! Poftim ți-am adus niște haine, eu sunt Eliza sora lui Lucas, el m-a rugat să îți dau aceste haine.
Eu:M-mersi.
Eliza:Nu ai pentru ce, simte-te ca un oaspete nu îți fie frică.
Eu: Mulțumesc Eliza ești drăguță.
E:Bine eu te las să te îmbraci și să îți mănânci micul dejun. Ne vedem m-ai încolo!😉😉😉
Eu:Mulțumesc!😊😊😊
Mă duc în baie îmi dau halatul jos și i-au hainele pe care le-a adus Eliza, o fustă roșie și un tricou alb pe care scrie " My secret is love", mănânc Micul dejun și mă uit la televizor.

Se aud pași care vin spre cameră, ușa se deschide și intră Lucas, ori de câte ori îl văd îmi este frică de el.
Povestește Lucas:
O văd iar cum se înfricoșează de mine trebuie să o fac să nu se mai teamă de mine.
Eu: Ce faci scumpo ai mâncat?
Raluca: L-lasa-mă.
Eu: Nu îți fac nimic.
Diana începe să plângă ghemuită în colțul patului, închid ușa și mă duc lângă ea. O strâng în brațe dar ea mă respinge.
D: Lasă-mă.
Eu: Liniștește-te nu trebuie să îți fie frică de mine.
Diana este panicată și o strâng prea tare de mâini, fără să îmi dau seama încercând să-i spun că nu trebuie sa îi fie frică de mine și neputând să suporte durerea mă plesnește, atunci ochii mei se fac violet deschis precum ai mamei.
Diana povestește:
Nu mai puteam să suport durerea și îi dau o palmă peste față, însă în momentul următor ochii lui se fac violet deschis și mi-se face tot mai frică. Mă prinde de mână și mă împinge direct pe pat.
Eu: Lasă-mă. Țip la el.
Lucas:Tu ai îndrăznit să dai în mine acum vei vedea care e pedeapsa pentru că m-ai plesnit. Și începe să mă sărute pe gât atunci îi m-ai dau o palmă, însă el se enervează mai tare,  eu mă zbat degeaba închid ochii și mă pregătesc pentru ce e mai rău însă se oprește la un moment.
Lucas povestește:
Enervat la culme vreau să îi dau o lecție însă când o văd cu ochii închiși și strângând din buze, lacrimile îi inundase obraji și totul era numai din cauza mea, mă opresc la momentul potrivit și o acopăr cu o pătură ea rămâne blocată văzând că m-am oprit și rămâne fără cuvinte.
Eu: Îmi pare enorm enorm de rău, nu am vrut să îți fac asta am vrut să îți arăt că nu sunt așa cum crezi, însă se pare că eu m-am lăsat cuprins de mânie îmi pare rău. Mă ierți?
D:D-da Alpha Suprem.
Eu: Așteptă aici mă întorc imediat.
O doamne ce am făcut îi este foarte frică de mine încât îmi zice Alpha Suprem. Mă duc la sora mea i-au niște haine pentru Diana și intru în cameră o văd încă tremurând de frică.
Eu:Diana te rog nu mai plânge, poftim ia aceste  haine, sunt ale surori mele nu te-aș lăsa să porți hainele oricărei fete, vei veni jos să iei cina cu familia mea.
Diana: Mulțumesc Alpha Suprem.
Eu: Spune-mi Lucas nu Alpha Suprem.
Diana își șterge lacrimile merge la baie și se întoarce.
Eu:Acum hai jos la masă nu ai mâncat nimic.
Mergem la bucătărie apoi ne plimbăm prin gradină și simt cum ne apropiem tot mai mult.
Eu:Diana îți mai este teamă de mine?
Diana: Poate. Zice timidă.
Eu:Îmi pare rău pentru ce sa întâmplat.
Diana: Nu-i nimic, nu ar fi trebuit să te plesnesc Alpha Suprem.
Eu: Diana te rog, nu îmi mai spune Alpha Suprem mă rănești când îmi spui asta. Diana eu te iubesc și vreau să îți arăt că nu voi mai fi rău cu tine niciodată.
D: Bine Lucas.
Eu:Era greu? Zic zâmbind la ea și îi dau un trandafir roșu.
Diana: Nu de fapt nu ești așa cum credeam.
Eu: Hai mergem la somn că e târziu.
Mergem amândoi în cameră Diana își face rutina se pune în pat și doarme eu mă duc să aduc apă însă când ies dau nas în nas cu mama.
Mama: Lucas ce i-ai făcut fetei?
Eu:Îmi pare rău mamă, îți voi spune tot.
Mama: Acum îmi vei spune tot.
Mergem în cameră mamei acolo îi zic tot ce i-am făcut Dianei, iar mama cu o paletă de lemn mă plesnea la fiecare greșeală pe care o auzea că i-o făcusem Dianei.
Mama: Ai grijă de ea, e bun că a început să nu-i mai fie frică de tine.
Eu: Da mamă așa e, noapte bună mamă!
Mama: Noapte bună Lucas! Și îmi dă o ultimă paletă de lemn care se rupe și râd de ea, mama se uită urât după care bufnește în râs îmi face semn să plec și plec direct la bucătărie după apă. Mă întorc în cameră Raluca dormea mă pun lângă ea o strâng la brațe însă se întoarce cu fața la mine.
Diana: Noapte bună!
Eu: Noapte bună Îngerașul meu! Și îi sărut fruntea ea îmi zâmbește și își ghemuie căpșorul în pieptul meu.