Capitolul 23

7.3K 492 16
                                    

    Ryan

        Sâmbătă seara am ieșit în oraș, după ce am stat cu prietenii mei cam 2 ore în care am spus glume seci și am băut câte ceva am plecat spre casă. Nu aveam mașina deoarce băusem și cum mergeam singur pe stradă și mă plictiseam, în minte mi-a venit imaginea lui Hope . Si dintr-o dată gândul la ea a început încet să mă obsedeze . Cum și bausem ceva am scos telefonul din buzunar și am apelat numărul ei . A sunat de două ori iar în momentul în care apelul a fost preluat am rânjit , însă nu am apucat să spun nimic deoarce de la celălat capăt al telefonului am auzit :
-Buona sera! Cosa vuoi ordinare?
   Am depărtat telefonul de ureche și m-am uitat la numărul pe care îl aveam . Prefixul nici măcar nu era unul de mobil . Imi dăduse un număr greșit. Firar să fie ! M-a tras pe sfoară! Am rânjit la gândul că ea s-a prefăcut că mi-a dat numărul ei . Șmecheră mică! Eram totuși în toane bune astăzi, nu m-am enervat , ba chiar m-am amuzat la gândul asta dar să nu creadă ea că  mă păcălește și  lucrurile  rămân așa . Am traversat strada și am schimbat drumul pe care mergeam . Înainte să ajung acasă mai aveam de făcut o oprire.

   Hope

      Mama și tata erau plecați până mâine la o conferință pe care o avea tata de ținut . Eu am rămas singură, și nu aveam planuri incriminatroii. De fapt aveam de gând să îmi fac un ceai și niște popcorn după care să mă pun în pat și să îmi caut un film .
   Am terminat de făcut popcornul , am încuiat ușa și am urcat la mine in dormitor. M-am aruncat pe patul uriaș, niciodată nu am inteles de ce părinții mi-au cumpărat un pat așa de mare având în vedere că am avut camera mea de când mă știu și nu a trebuit să o împart cu nimeni, oricum mi-am tras laptopul și am început să îl butonez în căutarea unui film bun .
   
     Era miezul nopții când filmul s-a terminat .  Imi era sete după tot popcornul pe care îl mancasem așa că am coborât în bucătărie după un pahar de apă .
   Când m-am intors cu apa, mi-am deschis ușa camerei  și era cât pe ce să fac un infarct când am văzut o persoană în mijlocul camerei mele . Mi-a luat o clipă să îmi dau seama că e Ryan și deșii prin corpul meu trecea un val de usurare ca nu aveam de a face cu vreaun hot , m-au luat toți dracii din cauză că intrase la mine in cameră iar , pe geam .
-Ce dracu cauți aici ?
S-a uitat la mine și a zâmbit:
-Buna și ție!
-Iesi afară!
  M-am dus și am început să îl împing spre geam , dar asta nu l-a facut decât să izbucnească intr-un hohotit de râs deoarce eu imi puneam toată forța în acțiune și nu îl clintisem nici un centrimtriu  . M-am dat înapoi și m-am uitat la el cu sprâncele incruntate:
-Pe bune , dacă nu pleci chem poliția!
-Haide , pe bune ?
-Tu știi că a intra în casa cuiva fără să fii invitat se numește infracțiune?
-Și să dai cuiva numărul tău greșit e tot o infracțiune!
  Deșii eram nervoasă nu am putut să îmi ascund zâmbetul .
-Ai putea să îmi multumești , ți am dat numărul celui mai bun restaurant italienesc din oraș!
  Am redevenit serioasă:
-Acum , chiar trebuie să pleci !
- Nu plec până când nu îți ceri scuze că ai vrut să mă tragi pe sfoară și apoi imi dai adevăratul tau număr.
  Am pufnit .
-Mda, nu o să vezi așa ceva!
-O atunci nu plec nicăieri .
   Mi-am mijit ochii în timp ce analizăm în cap toate modurile în care aș fi putut scăpa de el . Bingo ! Am găsit soluția! Am făcut un pas în față și i-am șterpelit din buzunar cheile , habar nu am de la ce erau dar nici nu contau pentru că le-am azvarilt pe geam .
-Ce naiba a fost asta ?
-Iti vrei cheile ? Mergi după ele !
  Am rânjit iar el mi-a aruncat o privire incruntată.
-O să mi-o plătești !
-Sunt convinsă !
   A mers spre geam iar eu l-am închis imediat ce a ieșit. Am zâmbit triumfătoare în momentul în care am văzut umbra lui în curte . Am tras perdeaua și m-am pus în pat după care am stins lumina .
   Am stat cam douăzeci de minute în care am fost sigură că o să îl aud pe Ryan bătând la geam , dar știam că nu poate să mai între deoarece era inchis. Eram aproape să adorm când am simțit cum patul se lasă sub greutatea cuiva. Am sărit ca arsă și am întins mâna să aprind veioza. Ryan stătea lângă mine in pat și rânjea.
-Cum ai intrat ? Am încuiat geamul !
- Mai ai și alte geamuri prin casă.
-Și asta te face să crezi că poți să intri pe ele ?
  A ridicat din umeri și și-a pus capul pe pernă:
-Ok, ce crezi că faci ?
-Mă culc?
-Ba nu , te duci acasă .
-Nu mă pot duce acasă . Mi-ai aruncat cheile pe geam și e prea întuneric afară. Nu le - Am găsit .
-Si ce imi pasă mie?
-Ideea e ca nu pot intra in casă și cum nu o să dorm in curte  asa ca rămân aici .
-Ba nu .
-Ba da .
-Ba nu . Nu ai și tu niște prieteni la care să te duci sau ceva?
-Ba da , dar deja sunt aici .
  A zâmbit și a închis ochii . Era incredibil dacă putea să aibă atâta tupeu încât să creadă că poate să facă ce vrea .
-Ryan , pleacă!
-Nu.
-Bine! Atunci plec eu !
Am dat să mă ridic din pat dar imediat am fost oprită de brațul lui care m-a tras inapoi pe pat .
-Da-mi drumul!
-Nu. E vremea pentru nani !
-Daca nu imi dai drumul în clipa asta îți jur că o să îți...
-Ștt. Nu mai face atâta pe țâvnoasa și culcă-te.
  Totul era atât de absurd încât imi venea să râd, eram și al naibii de nervoasă pe el . Cine se credea ca să vina așa la mine in casă. Totuși nu m-am mai zbătut în brațele lui și acum începeam să realizez cât de aproape eram unul de altul . Eu aveam practic toată partea din spate lipită de el . Am incercat să mă trag mai în față ca să pun ceva distanță între noi dar era imposibil . Am vrut să strig la el , dar mi-am dat seama că respirația lui era mai  adâncă . Oare se putea să fi adormit deja ? Am pufnit dar nu l-am trezit . Am tot bombanit singură cam o jumătate de oră și imi pregăteam în minte moduri în care să mă răzbun pe el până când m-a furat și pe mine somnul .
  

Lasă -mă să te iubesc! #Finalizată Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum