Capitolul 29

6.7K 471 7
                                    

      Ryan

   
    Sâmbătă dimineață când am coborât din camera mea , tata era în bucătărie . Lua micul de jun . Când m-a văzut s-a uitat surprins la mine:
- Nu știam că ești acasă.
-Mda, nu am ieșit aseară.
   Tata părea din nou surprins deoarece eu ieșeam în fiecare zi . Nu exista o zi în care să nu ies undeva și am avut multe nopții în care nu m-am intors acasă. Uneori trec zile fără să dau pe acasă . Dar tata nu prea are de unde să știe când sunt și când nu deoarece programul lui este unul lung și încărcată așa că nu ne prea vedem . Sunt rar diminețe ca acestea în care să stăm împreună.
-Am făcut ochiuri, dacă vrei .
  Mi-a spus  el .
-O să rămân la niște cereale .
  A dat din cap și s-a uitat din nou în ecranul laptopului său. Mi-am pus niște cereale inte-un bol și am turnat lapte peste ele . Noroc că doamna Mey, ne face cumpărăturile și curățenie în casă, altfel toate dulapurile ar fi goale .
   Mi-am luat bolul și am vrut să urc in camera mea:
-Nu vrei să rămâi?
M-am uitat la tata surprins . Nu credeam că o să observe absența mea având în vedere cât de preocupat este de munca sa. Am ezititat o clipă și  apoi am hotărât să mă așez.
   Surprinzător , tata a închis laptopul . Am mâncat amândoi în liniște. Dacă cineva ne-ar fi privit de la fereastră ar fi spus că suntem o familie normală . Un tată și un fiu care se înțeleg, care își împărtășesc probleme și se ajută. O clipă chiar și eu putut să mă las purtat de val și să cred asta . O clipă . Doar una , până când tata a vorbit:
-Deci, voiam să îți spun ceva.
-Păi spune .
  L-am repezit eu indiferent .
-E destul de important și nu știu cum o să reactionezi.
  M-am uitat la el și am observat că e destul de tensionat . Tata e mereu sigur pe el . E cel mai bun in tot ce face . Un avocat de top . Reușește în toate . Singurul domeniu in care a eșuat este cel de a fi tată.
-Deci...
  Am spus eu cu o voce care părea că sunt plictisit. Tata a părut să ezite o clipă apoi a vorbit foarte repede .
-Am cunoscut o femeie. E colegă de servici cu mine . O cheamă Kate și e foarte drăguță. Am invitat-o la noi la cină . În seara asta .
  M-am uitat la tata și pentru o clipă am crezut că nu am auzit bine . Între noi s-a lăsat liniștea preț de o clipă și apoi am explodat .
  Am sărit de pe scaun nervos .
- Nu pot să cred că îmi poți spune toate astea atât de nonșalant !
  Tata s-a ridicat și el .
-Ryan ...au trecut mulți ani de când mama ta...
-Taci!
M-am intors spre el și cred că expresia de pe fața mea l-a făcut să își inghită vorbele.
-Tu!
  Am arătat cu degetul spre el .
-Am avut o singură regulă. Una singură! Să nu vorbim despre ea ! Iar acum tu vii și imi arunci in față toate porcăriile astea ?!
-Ryan , imi pare rău!
-Scuzele astea să i le spui lui Kara sau Kamy!
-O cheamă Kate !
-La dracu , nu imi pasă!

  Am făcut câțiva pași . Imi plimbam mâinile prin păr încercând să mă calmez . Tata se uita la mine . Intr-un final m-am intors spre el :
-Stii ceva ? Nu imi pasă ce faci cu viața ta , dar Kim sau cum o chema nu are ce căuta aici ! Nu aici cât timp sunt eu ,  nu aici cât timp asta a fost casa mamei .
  L-am văzut pe tata cu adevărat atins de cuvintele mele . Poate că eram un nesimțit, și poate că nu aveam nici un drept să comentez având în vedere că eu eram de vină pentru toate nenorocirile din viața noastră , dar în acel moment m-am simțit trădat . Mai mult de atât, am simțit că dacă aș accepta tot ce a zis tata aș trăda -o pe mama . Aș trăda și ultima parte care mi-a mai rămas din ea .

Lasă -mă să te iubesc! #Finalizată Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum