Lasă -mă să te iubesc! #Finalizată

Capitolul 47

    Hope

      Alerg pe pod și mă urc pe una dintre marginile lui . Mă țin de firele care îl susțin:
-Ai grijă!
  Ryan mă prinde de mijloc . Imi dau ochii peste cap și mă uit la apă. Soarele strălucește pe cer și afară e o vreme foarte plăcută . Mă întorc și sar pe pod dar Ryan mă prinde în brațe și mă pune el jos . Eu mă zmulg din brațele sale nervoasă:
- Nu am mereu nevoie de ajutor! Nu sunt fragilă.
   Se apropie de mine și îmi zâmbește:
-Sigur că nu ești. Ești cea mai puternică persoană pe care am cunoscut-o vreodată .
   Imi pun mâinile în jurul gâtului său și mă ridic pe vârfuri ca să ajung la el . Își lipește buzele de ale mele și ne sărutam, acolo, pe pod , sub soare , în văzul tuturor .
   
     Seara trecută, eu și Ryan am fost la lac . Astăzi ne plimbăm pe pod . Ziua următoare mergem să vedem un film . Ziua de după aceea vizităm un parc acvatic . Ziua de după ziua următoare mergem din nou la un picnic la marginea orașului . Și în zilele următoare mergem undeva și apoi altundeva și tot așa timp de două săptămâni .
   Ryan apare la noi in casă dimineața, ia micul de jun cu noi apoi ieșim undeva . Seara ne întoarcem și luăm cina apoi el pleacă după cină doar ca să se întoarcă când toată lumea a adormit . Să intre pe geamul meu și să stăm amândoi întinși în pat . Să povestim și să râdem .
   Când mă gândesc la lucrurile astea nici măcar nu mă mai recunosc . Dacă cineva mi-ar fi spus că toată astea o să se întâmple i-as fi râs în față ...dar acum că s-au întâmplat cu adevărat mă simt ...fericita . Ryan mă face fericită .
   Așa că m-am lăsat după de val . Timp de două săptămâni mi-am permis să fiu fericită așa cum nu am mai fost niciodată în viața mea .

    Ryan

   Totul s-a petrecut atât de repede că nici măcar nu am apucat să procesez . Doar ieri Hope mă refuza, mă îndepărta de ea și acum ne vedem în fiecare zi . Ba chiar pot spune că aveam un program al nostru . Două săptămâni, am trăit două săptămâni de vis . Acum știu. Știu ce simt pentru ea și asta imi dă putere. E ca un drog .
   Dar toată fericirea asta nu m-a făcut să mă îndepărtez nici măcar o clipă de la treaba mea . Ba chiar am început să mă documentez și mai mult și am găsit un doctor care încearcă un nou tip de tratament care nu e prea cunoscut . Ceva nou . Imi notez numărul de telefon și apoi ies repede din casă și urc in mașină.
   Ajung acasă la Hope în cincisprezece minute . Nu e nevoie să mai sun la ușă. Intru direct și mă îndrept spre sufragerie unde toți servesc micul de jun:
-Buna dimineata!
-Buna , Ryan !
   O pup pe Hope pe cap și apoi mă așez lângă ea la masă. Cassie imi pune în farfurie niște clătite . E o femeie extraordinară , foarte drăguță dar are și ceva din temperamentul sfidător a lui Hope . Tatăl ei încă mă mai privește atent ca și când aștepata să fac o mișcare greșită. Dar cred că e normal , probabil că așa ar trebuii să fie toți tații de fete.

    După ce ai ei pleacă rămânem în sufragerie . Hope butonează telefonul . Mă apropii de ea și o cuprind în brațe:
-Deci , ce vrei să facem astăzi?
-Nu stiu...
   Ii iau telefonul din mână și asta mă face să mă aleg cu o încruntătură:
-Da-mi telefonul iapoi! 
-Cui ii testezi așa de pornita?
-Nu e treaba ta !
  Am zâmbit:
-Ca și iubit al tău cred că am dreptul să știu cu cine vorbești.
   Deschid căsuța cu mesaje și îl citesc pe ultimul pe care l-a primit .
    Ne vedem peste o săptămână. Te iubesc!
  Mi-am ridicat încruntat ochii spre ea:
-Cine naiba e Landon ?
   Ridică o sprânceana spre mine dar nu imi raspunde.
-Hope , spune -mi cine e Landon și de ce îți scrie că te iubește?
-Probabil pentru că mă iubește.
  Imi raspunde ea și rânjește . Simt gelozia ca un ghem în stomac .
-Hope? Cine e ?
  Ea oftează și își pune mâinile în jurul gâtului meu . Mă sărută dar eu mă trag .
- Imi vei răspunde?
Ea oftează:
-Ai puțină încredere în mine.
-Am, dar aș avea și mai multă dacă aș știi cine e .
   Ea și-a dat ochii peste cap și a făcut un pas în spate :
-Pai , după cum scria și în mesaj o să îl cunoști peste o săptămână.
  A rânjit apoi s-a întors spre călcâie și a plecat . Am pornit după ea :
-Hope ?
   Fata asta era imposibilă și cred că acesta era unul dintre lucrurile care mă atrag cel mai tare la ea .