Lasă -mă să te iubesc! #Finalizată

Capitolul 60

     Ryan

         Hope își bâțâia fundul în fața blatului de bucătărie în timp ce încerca, pun accent pe cuvantul încerca, să gătească. Eu stăteam la masă și mă uitam la ea cum se chinuie să pregătească salata aceea de mai bine de o oră. Dar nu mă deranja . De fapt adoram să stau aici și să o privesc cum încerca să îi demonstreze lui Landon , după ce acesta a spus că Hope e un dezastru culinar , că se înșală.
    Mereu atât de încăpățânată. Știam că acesta e unul dintre lucrurile pe care le iubesc cel mai mult la ea .
    M-am ridicat de pe scaun și M-am dus lângă ea . Mi-am pus capul în părul ei și am pupat-o pe cap .
    M-am uitat spre mizeria pe care o făcuse pe blat și am rânjit .
-Iubito, ești bună la multe lucruri dar cred totuși că aici Landon are dreptate .
    Am tachinat-o eu . Ea s-a întors fulgerator spre mine și a ridicat dintr-o sprânceana. Am ridicat mâinile în semn de predare :
-Ziceam și eu ...crezi că o să mâncăm astăzi?
   M-a lovit ușor peste umăr dar apoi mi-a zâmbit:
-Ia numai tot comenta atât și fă-te util !
-Bine. Ce vrei să fac ?
-Adu-mi lămâie din frigider !
A arătat spre capătul opus al bucătăriei .
-Da, doamnă!
   Ea s-a întors să stai mai departe iar eu am mers spre frigider . L-am deschis și am găsit lămâile pe al doilea raft . Am auzit un pocnet și când m-am intors Hope era pe jos .
    Am scăpat lămâile și din doi pași am fost lângă ea .
-Hope ?
   Avea ochii închiși și dintr-o dată corpul a început să i se miște incontrolabil. Avea convulsii. La naiba! La naiba!
   Ce trebuia să faci în astfel de situații? Să o întorc pe o parte . Exact . Am luat-o ușor și am intors-o dar era greu să o țin la modul în care tresărea.
   Am simiț cum disperarea își face loc în sufletul meu . Habar nu aveam ce trebuia să fac acum .  Mintea mea era blocată. Singurul lucru pe care il vedeam era ea . Si atunci am făcut primul lucru care îi este omului în instinct . Am strigat . Am strigat până când părinții ei au dat fuga in bucătărie să vadă ce se întâmplă.
    Cassie a chemat salvarea în timp ce eu l-am ajutat pe Trent să o mutăm pe Hope pe canapea . Măcar acum s-au oprit convulsiile .
    Am luat-o de mână și am ținut-o strâns până când au venit medicii . Apoi în timp ce o duceau și în salvare . Până in spital . Mereu am ținut-o de mână.  Până in momentul în care am fost obligat să îi dau drumul deoarece au dus-o intr-un salon să se ocupe de ea .
    Iar eu am rămas pe hol și am privit cum patul pe care ea stătea întinsă se îndepărta de mine . Ea se îndepărta de mine .
   Și dintr-o dată am simiț că sunt învăluit de un val de răcoare . Mă simțeam singur . Eram din nou singur .