Alone - Finalizată✔

12. Băiat nou :))

După câteva zile, ăștia ne dau drumul de acolo. Fiindcă nu mai voiam acolo, ne-am potolit momentan. Stăteam eu de vorbă cu o fată de acolo, până când intră șefa în cameră.

-Bună, copii! Azi vreau să vă anunț că a venit un nou băiat la noi la orfelinat! Urați-i bun venit! zice ea.

Pe ușă intră un băiat....SUPERB! Avea părul brunet și ochii căprui, ca mine. Zâmbeam exact ca o tâmpă.

-Maya. Mayaa! MAYA! îmi țipă Alex în ureche.
-CE VREI? NU MAI ȚIPA! îi spun.

Băiatul ăla ne aude și se uită la mine. Apoi vine spre noi. ALOLEEEU! Îmi venea să țip acolo ca o fetiță de 10 ani.

-Bună! zice el. Eu sunt Dylan.
-Salut, eu sunt Alex. Ea e sora mea, Maya.
-H-hei. mă bâlbâi eu. Cu-um mai me-erge?

MI SE ÎNMUIAU PICIOARELE ACOLO!

-Sunt bine. Voi?
-Suntem ok. Ne scuzi un pic? întreabă Alex, și mă trage mai la o parte.

-Ce-i cu tine? mă întreabă.
-N-am nimic.
-Ba ai. Stai.... ÎȚI PLACE DE DYLAN!
-Hopaaa nu mai țipa că te aude!
-Deci chiar îți place de el?
-Da...
-Super! Acum mă duc să mă împrietenesc cu el.

Apoi pleacă.

Toată ziua am stat singură și m-am gândit NUMAI la Dylan. Cum naiba să mă îndrăgostesc în halul ăsta de un tip care nici măcar nu-l cunosc?

Mai târziu, la masă, Alex îmi zice:

-Hei! M-am împrietenit cu Dylan.
-Zi-mi tot!
-Păi...are aproape 18 ani, îi place fotbalul și n-a mai avut iubită până acum.
-Ce fel de fete îi plac?
-Blondele cu ochi albaștri :)).
-Pe bune...?
-Glumesc. N-are preferinție.
-L-ai întrebat ce părere are despre mine?
-A zis că ești cam bâlbâită, în rest de treabă.
-Yayyayyyayyayayay! țip eu.
-TACI, MAYA! îmi zice doamna de la cantină.

Mda, nu sumtem chiar bff :))).

-Scuze, doamna Paf.

Da. O cheamă doamna PAF :)))).

După minunata discuție cu Alex, m-am dus să vorbesc cu Dylan. Stătea cu o fată. Șiii o ținea în brațe. Mă abțineam să nu plâng.

-Bună! Îi salut eu pe cei doi porumbei.
-Hei, Maya! Ea e verișoara mea, Tara.
-Salut! zice Tara.

Era chiar drăguță. De ce am crezut că sunt împreună??? Fiindcă sunt idioată, de aia ;-;.

-Eu plec, paa! spune Tara.

Apoi am rămas cu Dylan, ne-am cunoscut mai bine, am încercat să nu leșin de bucurie :)). Și cam atât.

După câteva luni mă văd eu frumos cu Dylan, și-mi zice:

-Uite, știu că ne cunoaștem abia de câteva zile, dar vreau să-ți zic ceva.
-Spune. zic eu, îcercând să nu leșin (din nou :)) )
-Vreau să-ți spuna că........... Eu....
-Hai zii! spun cu o voce de copil mic.

Începe să râdă. Vaii nu mă mai satur de zâmbetul ăla.

-E-eu.... Te plac. Mult.

YAYYAYAYAAYAYAYAYAYYAYAYAYAYAYAYAYAYAYAYYAYAYAYAYAYYAYAY!!!!! MĂ PLACEEEEEE!!!!!!!!

-Tu? mă întreabă.
-Și eu te plac..... Mai mult decât mă placi tu pe mine.

Și râdem amândoi. Mă ia de mână. Eu zâmbesc cu gura până la urechi. Cred că mâine o să mă doară :).

-Și..... Vrei să fii.... Știi tu...... Iubita mea?
-Mai întrebi???? râd eu.

Apoi mă sărută. DECI NU CRED CA PUTEAM FI MAI FERICITĂ!!!!

Și apoi..... Vine Alex și ne strică momentul. Mă gândeam dacă să dau cu stângul sau cu dreptul :)), dar am renunțat la idee.