Alone - Finalizată✔

23. Pe bune?!?!

...... Îl găsesc pe Denis în bucătărie. Cum mă vede, sare imediat să mă ia în brațe. Îl aud cum suspină. Cred că a plâns. Îmi dă drumul și se uită în ochii mei. Părea nervos.

-Unde naiba ai fost? mă întreabă.

-A-am fost la un prieten...

-Ai habar DE CÂTE ORI TE-AM SUNAT???

Mă uit la telefon. Wtf, 40 de apeluri pierdute de la Denis.

-S-scuze, am avut telefonul pe silențios și...

-E ora 3 dimineața, LA ORA ASTA VII DE LA ,, UN PRIETEN"???

-Dacă nu îți convine, pot să plec și să nu mă mai întorc! mă enervez și eu.

-BINE, NU-MI PASĂ!!! țipă el.

Aud scările. Mă uit într-acolo și o văd pe Jenny.

-Hei, ce-i cu stigătele astea? întreabă ea.

Trec ca o furtună pe lângă ea, fără să zic nimic. Urc scările și merg în camera mea. Mi-am luat valiza, am aruncat în ea niște haine la întâmplare, apoi am luat-o și am coborât la parter.

-Maya, n-am vorbit serios.... zice Denis și îmi apucă mâna.

-Eu da! spun rece și-mi trag mâna.

Plec de acolo, trântind ușa de la intrare.

Ajung acasă la Mark. Sper să mă primească la el.

Bat la ușă. Mark deschide somnoros. Când mă vede pe mine și valiza, se uită mirat.

-Hei.... M-am certat cu cei de acasă, pot să stau la tine un timp...?

-Doar un timp? Pitico, poți să te muți la mine dacă vrei. spune și râd.

Mă pun pe canapea, să dorm.

-Hei, ce crezi că faci? îl aud.

-Mă pun să dorm, nu se vede?

-Ooo, ba nu! Tu dormi la mine în cameră. Dorm eu aici.

-Ce? Nu! Mă descurc aici, serios...

M-aș fi culcat pe canapea, dar la insistențele lui, m-am dus la el în dormitor. Era o cameră mică, dar spațioasă, oarecum. Adorm cam greu, fiindcă era ora 6 dimineața, și soarele abia apărea. N-am reușit să dorm decât jumătate de oră. Ei, asta e.

Au trecut câteva săptămâni. Stăteam cu Mark și ne uitam la un film, până văd că mă sună Denis. Încă eram supărată pe el, deci i-am dat respins. M-a sunat din nou. Iar i-am dat respins.

-Cine te tot sună? mă întreabă Mark.

-Denis, un prieten...

-Aaaa, ACEL Denis. spune, punând accent pe ,,acel". Și? Nu îi răspunzi?

-Nu, ne-am certat..... De aia am venit la tine...

-Aha. Pare totuși disperat. Eu zic să-i dai măcar un mesaj.

-Ok.

Eu: Ce vrei?

Denis: Ne vedem peste o oră la Mall. E urgent.

-Ce a zis?

-Mergem într-o oră la Mall. Trebuie să mă văd cu el, cică e urgent.

-Ok.

Peste o oră, ne întâlnim cu Denis, care nu se aștepta să vină și Mark cu mine. Au făcut cunoștință, bla-bla. În fine, la un moment dat, Mark pleacă la baie, iar eu rămân cu Denis. Mda, super ;-;.

-E iubitul tău? mă întreabă Denis.

Părea agitat. Oare o fi gelos?

-Ar trebui?

Îl văd cum roșește. Ce-i cu el? Nu l-am văzut niciodată așa.

-N-nu, doar că....

-Gelos cumva? rânjesc eu.

Nu credeam că se putea să roșească mai tare, dar aparent da, se poate :)). Căzuse pe gânduri.

-Ești bine? întreb eu, puțin mai serioasă.

Era foarte palid.

-Maya, scuze pentru noaptea aia.... Eram obosit și..... Chiar credeam că ți s-a întâmplat ceva.... Te rog întoarce-te...

-Ok. Și scuze, nu trebuia să mă enervez și eu.

-Nu-i nimic... Deci te întorci acasă...?

-Da! zic și zâmbește.

Doamneeee cât mi-au lipsit gropițele lui.

-Deci asta voiai să-mi zici? întreb eu.

-Nu...

-Atunci....?

-A-alex a....

-A ce?!?!

-A dispărut...

Mi-a căzut cerul în cap. DE CE NAIBA SĂ DISPARĂ???? FIX ACUM, NU?!?!?!