Alpha Mates- mxm-TRADUCERE✔️

Capitolul 21

Perspectiva lui Julian

"Beckett asta e matematică de bază,răspunsul e trei mii șaizeci și doi,"am spus extenuat,am încercat să-l ajut cu tema sa în ultima oră dar nimic nu pare să ajungă la el.

"Nimic despre matematică nu e de bază,e o minciună cu care sitemul ne hrănește.Întreabă-te Julian,ce este x  cu adevărat?Ce naiba căutăm?Îți spun,acestea nu sunt răspunsuri,noi calculăm prostii pentru a construi o bombă nucleară.Nu se poți aștepta să construiesc o nenorocită de bombă,sunt în liceu,"el a terminat încrucișându-și brațele serios,mi-am îngustat ochii la el și       l-am privit în totală neîncredere și confuzie.

"Doar o voi face,"am spus învins în timp ce am început să răspund la cele pe care probabil le-ar face dacă s-ar strădui mai mult.

"Dacă vrei să construiești o bombă,dă-i drumul,"el a spus cu o ridicare din umeri și  a început să se joace pe telefonul său.Am terminat tema repede înainte să i-o înmânez înapoi și să ridic cartea pe care o citeam.

"Aveți planuri după școală,am nevoie ca cineva să mă ducă pentru a-mi  lua motocicleta,"Isabel a întrebat intrând în librărie,ignorând complet semnele de a fi tăcută ale bibliotecarului.

"Ce s-a întâmplat cu motocicleta ta?"am întrebat în timp ce ea a tras un scaun spre masa la care suntem așezați.

"Am lovit-o,"ea a spus cu oridicare din umeri.

"Și încă ești în viață?"Becket a întrebat cu ochi largi.

"Vârcolac,îți amintești?"

"Nu pot,trebuie să verfic șantierul de construcție cu Aiden,"am spus scuzându-mă.

"Voi face eu asta,"Beckett a spus luându-și privirea din telefonul lui pentru un moment."Dar va trebui să aștepți până după ce eu și Emit luăm mâncare."

"Nici o problemă,"ea a spus cu un zâmbet în timp ce îmi adun lucrurile.

"Merg să îl găsesc pe Aiden,"am spus înainte să îi părăsesc pe cei doi și îndreptându-mă spre cofetărie unde mereu merge în orele libere.L-am găsit în bucătărie vorbind cu unul din bucătari,convingându-l să-i facă un burger special pentru prânz.Am așteptat până a terminat de vreme ce ultima dată când l-am întrerupt aproape mi-a smuls capul.

"Hey,"el a spus cu un zâmbet luminos care îmi spune că a convins-o să îi facă.

"Bună,"am răspuns,returnând zâmbetul care este ușor contagios."Ce clase ai după prânz?"

"Biologie și sportul cu tine,de ce?"el a întrebat cu o mică încruntare.

"Sunt scuzat de la sport,voi pleca după biologie,doar am vrut să știi,"am răspuns,m-am oprit când el a făcut-o,fața sa clar înecată în gânduri."E privat deci nu întreba."

"Okay.."

"Te voi întâlni la șantier pe la patru,"am spus repede făcându-l să încuviințeze puțin,ochii săi încă studiindu-mă în spatele ochelarilor săi.

"Nu-ți face griji voi fi bine,nu e ca și cum fac ceva la sport oricum,"am spus făcându-l să zâmbească puțin.

"Niciodată nu am crezut că voi fi cu cineva care urăște cea mai tare materie care există,"el a răspuns,făcându-mă să-mi rotesc ochii.

"Nu e o materie adevărată,e o clasă dublă dată pentru a ne extenua de energia noastră și să le permită profesorilor să aibă o gustare în mijlocul zilei în locul lor,"am spus făcându-l să râdă puternic,râsul său sunând pe holuri.