Alpha Mates- mxm-TRADUCERE✔️

Capitolul 38

Perspectiva lui Aiden

Nu am dormit seara trecută, nu am fost în stare , ochii mei au fost lipiți pe forma adormită a lui Julian și nu m-au lăsat. Știam că este bine, dar după ce l-am văzut întins pe asfalt în acel fel m-a împiedicat chiar și să mă uit în altă parte.

Ar fi trebuit să fii mai atent la el- Max a mârâit în capul meu.

Știu,- am spus; văzându-l pe Julian întins pe asfalf  în acel fel mi-a făcut respirația un proces dureros iar pielea s-a strâns în jurl meu, sentimentul de regret crește cu fiecare moment și nu va dispărea.

Lumina dimineții a invadat de mul timp camera însă  am rămas întins lângă Julian trecându-mi mâinile prin părul său în timp ce îl privesc. Când am ajuns acasă machiajul său era întins și amestecat cu sângele care curgea din tăietura din frunte .L-am curățat și i-am schimbat hainele înainte să-l pun în pat, el a fost leșinat iar singurele sunete fiind un sforăit slab.

M-am ridicat imediat ce a început să se miște puțin ceea ce s-a transformat în zvârcolit ,un mormăit puternic a ieșit prima dată înainte ca încet să-și deschidă ochii.Ochii săi au analizat camera înainte să ajungă pe mine, el s-a holbat la mine pentru un timp înainte să-i închidă și să mormăie din nou.

"Bea asta,"am spus într-o șoaptă scăzută, i-am înmânat băutura pe care am făcut-o înainte să plecăm ieri. Mahmureala sa va dispărea în minute, în special cui mpulsul pe care i l-am dat. El s-a ridicat puțin cu  fața în jos rănită iar ochii îndoielnici , el a băut lichidul înainte să se întindă înapoi.

"Capul meu," el a mormăit masându-și fruntea cu degetele, ele au atins plasturele de pe capul său făcându-l să înghețe. El l-a scos, tăietura dispărută dedesupt în timp ce leagănă plasturele însângerat cu degetle sale."Ce s-a întâmplat?"

"Ai lovit o creangă când ai ieșit pe trapă, te-a scos din mașină,"am răspuns încercând să ignor vina și durerea care mă inundă din nou la mențiunea evenimentului.

"Serios?",el a spus chicotind  puțin înainte să-și apuce capul."Ow."

"Tu nu-ți amintești multe, nu-iașa?"

"A fost un microfon..câteva mingi de ping pong. Cred că-mi amintesc ceva cu o capră..," el a spus,vizibil  forțându-se să-și amintească.

"Sunt sigur că sunt mai mult decât suficiente poze și filmulețe pe internet pentru a-ți reîmprospăta memoria,"am spus făcându-i fața să pălească instant.

"Nu..."

"Oh yeah,"am spus oferindu-i un zâmbet slab.

"Niciodată din nou,"el a spus și s-a ridicat din pat, s-a întins pentru un timp înainte să-și târască picioarele și să meargă lent spre baie.O dată ce e înăuntru m-am îndreptat spre bucătărie pentru a face micul dejul, Max e încă agitat chiar dacă Julian e bine.

Am gătit mâncarea pierdut, mintea mea continuând să fie acaparată de remușcare împreună cu imaginea cu sângele lui Julian.

"Aiden!", ochii mei s-au mutat pentru a găsi un Julian cu ochi frustrați.

"Scuze,"am spus , luându-i somonul puțin ars de pe foc.

"Ești bine?", el a întrebat relaxându-și tonul în timp ce eu fac sandvișurile.

"Yeah,"am răspuns, uitându-mă puțin în sus înainte să mă uit în frigider pentru salată. Am făcut mâncarea noastră repede, încuviințând aici și acolo în timp ce Julian menține conversația.

--

"În concluzie, am decis să nu mă uit la nimic din pozele și videoclipurile menționate. Dacă nu știu ce am făcut, atunci nu pot fi rușinat,"el a spus când și-a terminat mâncarea, am încuviințat făcându-l să se încrunte. "Aiden ce e în neregulă?"

"Nimic,"am spus ieșind din transa  mea.

"Tu abia ai mâncat și te comporți ciudat,"el a spus clar necrezând ceea ce spun. Chiar sunt pierdut ,îmi pasă atât de mult de Julian acum încât doar dacă îl văd rănit e suficient să-mi distrugă lumea iar sentimentul e atât de toxic încât îmi acoperă totul în minte.

"Ne voi aduce niște suc,"am spus părăsind masa și îndreptându-mă spre bucătărie, m-am uitat în jur pentru sucul de portocale pe care Julian îl iubește și care acum pare să fie inexistent. Anxietatea împreună cu furia mi-au crescut în timp ce caut pentru stupida băutură. M-am oprit când am simțit mâna caldă a lui Julian pe brațul meu, el emite valuri de îngrijorare și știu că e din cauza mea. El m-a forțat să mă întorc încet, ochii mei i-au întâlnit pe cei albaștri ai săi ,el a închis frigiderul înainte să ne  împreuneze mâinile și continuând să se uite la mine.

"Ce se întâmplă?,"el a întrebat agitat, ochii săi niciodată nu i-au părăsit pe ai mei în timp ce mă studiază atent.

"Nu știu,"am spus sincer, el și-a mutat una din mâini pe obrazul meu. "Nu-mi pot scoate imaginea cu tine sângerând pe jos din cap. Știu că perechile ar simți aceeași durere ca și mine, dar mă  distruge."

"La ce te referi?",el a întrebat, tonul său arătându-i îngrijorarea.

"Știu că ești bine acum, dar încă doare. Tu erai rănit iar asta face fiecare parte din mine să doară, Max nu se oprește din a spune cum ar fi trebuit să am mai multă grijă cu tine și știu că aș fi trebuit. Mă urăsc pentru faptul că am lăsat asta să meargă atât de departe iar imaginea cu tine întins acolo..doar, d-doare,"am explicat, expresia sa domolindu-se.

"Aiden,sunt bine,"el a spus, mutându-și părul de pe față."Vezi, nici măcar ozgârietură."

Am îngânat încet făcându-l să ofteze, el mi-a tras capul în jos sărutându-mă delicat ,buzele sale moi ghidându-mă.L-am sărutat înapoi, încet corpul meu savurând valurile de plăcere care vin de la Julian. El nu a schimbat ritmul sau adâncit,el doar..mă sărută. E ca și cum încearcă să-i spună corpului meu că el e bine, funcționează puțin ,inima mea a încetat să se mai strângă iar durerea s-a mai atenuat puțin.El a rupt sărutul eventual lăsându-și buzele peste ale mele.

Ochii săi de culoarea oceanului i-au căutat pe ai mei și s-a retras în timp ce degetele sale îmi mângâie delicat pielea.

"Max încă e agitat?,"el aîntrebat sfidător.

"Tu l-ai liniștit puțin ,"am spus, făcându-l să zâmbească larg."El vrea să vorbească cu Alex."

"Asta sună ca o idee groaznică,"el a răspuns instant.

"Dezastruos ar fi un cuvânt mai potrivit, dar trebuie să se întâmple mai curând sau mai târziu,"am răspuns, el s-a gândit pentru un timp înainte să încuviințeze.

Mi-am închis ochii , permițându-i luiMax să preia complet controlul făcându-mă pe mine să mă îndepărtez cu regret crescând pentru ce vor face cei doi.

Perspectiva lui Maximus 

"Bună Alexander," am spus în timp ce zâmbesc la perechea mea, el a întors un zâmbet viclean distanțându-se de mine.

"Maximus."

----

Buhhhh ce credeți că se va întâmpla? ^^