Micah - Ne Aparținem -

-15-

     După un drum bun parcurs, cei doi ajunseră la destinație. Micah parcă mașina unde avu loc. Multe altele se înșiruiau pe marginea drumului, cu o adunătură de biciclete, iar grupurile de tineri erau surprinzător de nemărginite.
     Se opriră la standul amenajat cu suc natural, în fața intrării, unde li se ceru să-și treacă numele pe o foaie de participare. După completare, se alătură cercului de oameni, adolescenți și tineri în mare parte. Organizatorul și alte două persoane de echipă așteptau un moment oportun pentru începerea activității. Micah și Eleonor nu știau că nu v-a fi doar o plimbare prin pădure.

     După câteva minute în care zgomotul se potoli, iar din afară nu se mai vedea nimeni venind, bărbatul responsabil de eveniment începu să vorbească pentru toți.

         — Bine ați venit prieteni! strigă deschis către mulțime. Eu sunt Holden și voi faceți acum parte din proiectul " Legământul cu Pământul ". Așa-i că sună bine?

    Mulți râseră.

         — Să vă explic câte ceva. De obicei lucrurile nu stăteau așa.Dar am decis să schimbam abordarea. Evenimentul e gratuit. Cel trecut presupunea punerea la dispoziție a oricărei rute din acest spațiu
Plimbări, picnicuri și alte activități după voia fiecăruia. Problema e că puțini erau cei care strângeau în urma lor. Și cine colinda întreaga pădure să curețe pădurea? Nu voi! spuse organizatorul sarcastic. Anul acesta ni s-a oferit o șansă de a pune punct și a îndrepta aspectul ăsta datorită sponsorilor noștri, a contribuției comunități și a celor dispuși să facă ceva! Despre ce e vorba, veți afla! Mulțumim Mirei și lui Calvin! - cei prezenți și plini de spirit, aplaudară.  

         — Credem că vor fi ca de obicei, călători și chestii. Nu am văzut niciun anunț care să ne prevină de schimbările astea majore?

         — Nu s-au spus prea multe pentru că deși voiam să promovăm astfel de organizări, voiam să evităm astfel de întreruperi, dezamăgiri și alte emoții negative! Cine nu dorește să fie aici, e liber să plece!

    Câțiva făcută cale întoarsă.

         — Asta e ceea ce vrem să înlăturăm! Nepăsarea și indiferența! Astăzi avem alt plan! Vreți să-l auziți? spuse nerăbdător Calvin.
       
     Persoane din toate părțile aprobară energici și curioși.

         — Pădurea e despărțită de un râu mic-mititel. Sunt două tabere. Cea de aici și cea de dincolo. Vom fi un număr egal de participanți și de o parte și de cealaltă. Are idee cineva ce trebuie să facă?

          — Să aducem steagul sau altceva legat de tabără lor, în a noastră?

          — Nup, zise organizatorul. Altcineva?

          — Să le luam din teren, până îi cucerim ?

          — Nici asta, dar e o idee grozavă, spuse devotat și intrigat de idee, Holden. Apoi îi lămuri pe toți.

          — Voi trebuie să-i capturați pe ceilalți, cei de peste râu, și să-i aduceți în tabăra noastră. La sfârșitul jocului v-a câștiga echipa cu cei mai mulți adversari capturați. Fiecare tabăra își face propriile scheme. Eu vă voi împărți în câte doi ca să cuprindem cât mai mult aria pusă la dispoziție pentru joc. Aveați obligația să aveți grijă de partenerul vostru să nu fie prins. Nu vă puteți răni sau face de cap. Dacă aveți de gând să întoarceți spatele echipei, renunțați acum.

     Câteva persoane murmurară între ele, dar nimeni nu se desprinse din semicercului format.

         — Dacă s-ar întâmpla să vă accidentați, vom veni după voi și vom suspenda jocul, apoi se v-a relua din orice punct în care v-ați fi aflat. Dacă sunteți prins și trecut peste râu, singurul loc prin care dacă traversați, sunteți declarați deținuți, sunteți de-ai lor și nu puteți să fiți salvat sau să vă întoarceți. Să preveniți sau să descătușați informați ori să ajutați la prinderea altora, adică să trădați. Nu vă puteți preda. Nu sunteți lași, nu?

          — Nu!
          — În niciun caz! se auziră glasurile multora .

          — Sunteți de-ai lor, dar aparțineți de ai noștri. Bine? Cineva vă v-a veghea pentru orice eventualitate: trucuri, vătămare, încercarea de a ataca și alte nerespectări ale regulilor. Va mai fi de altfel cineva la râu, care să țină evidența fiecărui " prizonier " , cum s-ar spune. Acum. E cineva care nu vrea să participe?

     Nimeni. Nimic.

         — Mă gândeam eu, continuă organizatorul entuziasmat. Bine atunci. Ca să nu existe dispute sau discuți, jumătate din voi veți trage un bilet cu mele celeilalte jumătăți. Cine se oferă? Ok... Nu puteți să schimbați parteneri în timpul jocului, dar puteți să lucrați cu alte grupe. Dacă rămâneți singur puteți fi înrolat de alți sau să formați o pereche cu un alt singuratic. S-a înțeles? De asemenea noi vă vom da echipament și materiale pentru capcane și ce mai plănuiți să faceți. Țineți minte. E jocul vostru, dar sunt regurile noastre. Și mai presus de toate, nu e casa noastră. Deci? Ce facem aici în cele din urmă?

         — Contribuim la bunăstarea mediului?

         — Ha, unul dintre obiective, dar nu singurul. 

        — Nu puteți să vă bateți joc de natura înconjurătoare sau de resurse. Veți fi eliminat. Jocul ține până când luna se va proiecta pe cursul râului! Câștigătorii, adică tabăra în întregime, pot decide dacă să păstreze banii care se oferă sau să îi doneze pentru reîntregirea mediului. Protecție și ocrotire. Restaurare. Cântăriți bine. Despre asta este vorba! " Legământul cu Pământul " s-a auzit?

    Oameni exclamară plini de încântare.

         — Acesta este un proiect pentru binele generației voastre și ale celor de după voi. Alți poate că nu o să aibă ocazia de care dispuneți voi, aici și acum. Nu fiți egoiști!

         — Să trecem la treabă, zic eu! propuse unul din echipa de organizare.
    
         — Nu știam că aici vom ajunge? spuse Eleonor.

         — Mie îmi surâde proiectul ăsta! Vrei să nu participi?

         — Oh, vai, de-abia aștept! Voiam doar să fiu sigură dacă tu vrei să faci asta!

         — Cu siguranță.

         — Ști că există șanse minime să picăm în aceiași echipă, nu?
  
    Lui Micah îi pieri zâmbetul. Eleonor se amuză chicotind.

         — Ok! spuse Mira, unul din sponsori, să vedem ce echipe avem? Strângeți-vă lângă mine.

    Vântul naviga dinspre miazănoapte unduind iarba și ramurile pomilor. Holden transmitea ultimele detalii celeilalte tabere pentru a se suprapune cu un număr egal de participanți și alte chestiuni pentru ca totul să decurgă bine. Încă nu era trecut de ora douăsprezece, iar jocul aproape că începea. Eleonor încercă să-l încurajeze pe Micah în legătură cu separarea lor, mai mult ca sigur posibilă.