Micah - Ne Aparținem -

-26-

     După ce mai petrecură câteva ore la banchet, după ce dansară împreună și degustaseră diferite preparate, unele mai bune ca celelalte, iar altele mai rele, Micah și Eleonor se întoarseră la reședință. De cum ajunseră, fuseră îmbibați de o liniște de somn mistic, ademenitoare. Când Micah închise ușa în urma lui, cineva se grăbi spre holul pe care îl traversau el cu Eleonor. 

           — Domnul, doamnă.

      Era o femeie mărunțică, cu părul șaten prins în coc și ochii amărui, îngrijorați. Dânsa aprinse veioza înaltă din colț.

           — Seară bună, doamnă Lois . Ce faceți la ora asta încă trează? spuse el. 

           — Am fost anunțați de părinți dumneavoastră că veți sosi mai târziu. Când am auzit ușa am ieșit, poate aveți nevoie de ceva.

           — Chiar aș dori să- dădu să spună Micah, dar Eleonor îl întrerupse.

           — Nu vă deranjați, doamnă, îi submină ea vorbele. Eu și Micah ne vom descurca dacă avem nevoie de ceva. Ar trebui să vă odihniți și să nu mai stați cu grijă pentru am ajuns cu bine. Femeia îl privi pe Micah. Eleonor îl înghionti fără să lase să se bage de seamă în ochii doamnei Lois.

           — Așa e. Nu vreau să vă rețin.

           — Mulțumesc. Noapte bună, le ură intrând în camera sa.

      Micah și Eleonor porniră spre etaj , urcând scările. 

           — Ce voiai de la biata femeie? Nu ai văzut ce cearcăne avea? Cât de mult s-a consumat? 

           —  Scuze, Eleonor. Ai dreptate. Ar trebui să acord mai multă atenție sănătății și stadiului emoțiilor angajaților mei- noștri.

           — Ce voiai să-i ceri? Spune-mi. 

           — Lasă acum. Ești obosită? Ți-e somn?

           — Nu chiar. De ce?

           — Întrebam doar. Vrei să ne uităm la un film, ceva?

     După intervenția subită a doamnei Lois, celor două le pieri somnul.

           — De ce nu.

           — Atunci tu gândește-te la un film, iar eu o să fac popcorn. Bine?

           — Aha, deci pentru asta o țineai trează pe doamna aceea drăguță.

           — Am înțeles, am înțeles. Nu se va mai repeta.
             
     Eleonor chicoti. Îl opri prinzându-l de sacou și îl pupă pe obraz. Micah înlesni când îi simți buzele moi pe chipul său, stând pe trepte și  uitându-se cum Eleonor se îndreaptă în continuare spre camera ei. După ce intră și închise ușa, el se trezi din capul scărilor și grăbi spre camera lui. Își schimbară hainele. Apoi ciocăni la ușă ei. Eleonor îi deschise.

            — Ești gata?

            — Da. Mergem jos?

            — Haide. El o luă de mână și împreună coborâră la bucătărie. Micah scoase pungile de popcorn. Eleonor vru să îi dea o mână de ajutor, întinzându-se după niște bolurile la care nu ajungea. El o opri, o prinse și o ridică pe blatul bucătăriei.

            — Lasă-mă pe mine. Micah le apucă și le puse lângă ea.

            — Bine, spuse Eleonor zâmbind. O să stau și o să te admir doar. Ambi râseră.

     După ce totul fu pregătit, ei urcară cu bolurile, o sticlă de suc și două pahare, sus. Micah o primi pentru prima oară în dormitorul său. Eleonor păși peste prag reținută.

            — Haide, zise el zâmbind .
              
      Ei lăsară sticla de suc lângă pat, iar paharele și bolurile pe noptiera alăturată pe care era o veioză înaltă și subțire și o fotografie cu el și prietenii lui. În colțul în care era un fotoliu umplut de o pernă, era păstrată o chitară. Micah aprindea laptopul. 

            — Hei, îl strigă. Știi să cânți la chitară? E a ta?

            — Da. A fost mai întâi a tatălui meu și acum e a mea.

            — Știi să cânți? întrebă ea luându-o și aducându-i-o lui. 

            — Vrei să-ți cânt iubito? rosti el cu o voce îmbătătoare. Eleonor simți că îi ard obraji. Micah îi întinse mâna și o invită lângă el. Erau față în față. Prinse chitara și începu să cânte o melodie ușoară, netedă. Când se opri observă cum ea îl privea încântată și fascinantă. 

            — Vrei să-ți arăt? spuse rânjind încântat. O îndrumă să se întoarcă ca el să stea în spatele ei. Micah se lipi de ea și se lasă peste umărul ei punându-i chitara în brațe. Îi luă mâinile și i le prinse pe corzi și îi conduse degetele pe note muzicale. Micah fu îmbătat de parfumul părului ei, al hainelor, al pielii. Mâinile sale se desprinse de degetele ei și îi mângâiară brațele goale până la mânecile tricoului. Se aplecă și îi sărută gâtul. Cu o mână o înconjură de talie, cu cealaltă îi trase după umăr tricoul larg pe braț, sărutându-i baza gâtului și umărul pe care i-l dezveli. Respirația ei era întretăiată, fierbinte. El o lasă pe spate și, apăsându-și buzele peste ale ei, o sărută flămând și posesiv. Lăsă chitara pe podea fără să se desprindă din mreaja iubirii lor. Ea îi mușcă buza zâmbindu-i. Tricoul lui era larg și pica după pieptul lui. Își strecură mâinile sub el simțindu-i abdomenul. 
     Eleonor îl lasă pe Micah să o facă să fie a lui din creștetul capului până în tălpi fără regret .