Micah - Ne Aparținem -

-19-

   Marlee și Lussian se grăbiră spre el . La un sfert de oră după ce se prăbușise în fața ușii, părinții lui apăruseră devastați m

       — Mamă! Tată!? Cum de sunteți aici? se ridică el amorțit.

       — Cum să nu fim aici? spuse Marlee epuizată.

       — Idiotule, îi trânti Lussian în față. Ce ai făcut? Cum de nu ai avut grijă de ea?

       — Nu știam că se va ajunge aici! Nu ar trebui să mă condamni.

       — Normal. Ce să conteze pentru tine! spuse tatăl lui sarcastic.

       — Ce căutați aici? spuse el iritat. Acum vă interesează, nu?

       — Cum îți permiți?

       — Micah, am venit să vă fim alături.

       — Voi sunteți cei care m-ați îndepărtat de ea, spuse Micah.

       — Ce tot vorbești? întrebă Marlee.

       — Ce îndrugi acolo? se pronunță și tatăl său. Da, recunosc, tu și Eleonor nu trebuia să fiți aduși împreună așa, dar ajunserăm la o înțelegere. Erai singurul pe care îl avea. Trebuia să fi acolo pentru ea. Unde ai fost?

       — Stai! îl opri având impresia că i se sparge un perete de oglindă în față. Eu sunt aici pentru Serin. Ce-ce legătură are asta cu Eleonor? zise derutat și panicat. Ce a pățit?

  Ce doi soți se priviră deznădăjduiți.

        — Ești prost fiule! rosti Marlee cu vocea tăioasă, extrem de descurajată.

   Lussian se răsuci cu spatele către el căutând să nu se lase doborât de exasperare. Era evident că Micah nu avea idee de cele petrecute, iar neștiința lui îl călca înflăcărat și crunt pe nervi. Atunci, un bărbat trecu pe lângă el în viteză lovindu-i umărul. Acela îl apucă pe Micah de haină și îl lovi cu toată voința. Micah se ținu bine pe picioare. Cei doi soții înmărmuriră.

        — Rin. Ce e cu tine? se auzi tonul dur al lui Micah.

        — Ce drept ai să fi aici? Ai demnitatea să te declari soțul ei? se răsti Rin către el.

        — Băiete, calmează-te. îl avertiză Lussian. Nu e locul și nici momentul.

        — Te rugăm să nu agiți apele. Este pe mâna noastră acum. Ne poți lăsa singuri.

        — Voi sunteți? întrebă Rin precaut, controlându-și respirația și emoțiile.

        — Familia ei. Nu îți face griji. Când se va face bine o să-i spun să te contacteze pentru a fi împăcat.

        — Am înțeles. Mă bazez pe dumneavoastră.

        — E timpul să pleci, rosti Micah.

   Rin nu îi acordă atenție și își văzu de drum.

        — De ce tăceți? întrebă Micah fără frâu. Era din ce în ce mai acaparat de teama lucrurilor care s-ar fi putut întâmpla în lipsa lui.

        — Marlee dragă... porni Lussian cu greutate. Ar fi bine să încetăm toată treabă asta. Nu îi face niciun bine.

   Marlee negă din cap descurajată, deși era de acord. Dezamăgirea era tot ce putea simți în acel moment pentru fiul ei.