malevolent | seria Madness (part. III)

Capitolul șapte

- Știi ce? Credeam că suntem prieteni, că ne spunem totul! Că suntem ca niște frați unul cu celălalt! Niciodată în viața mea nu aș fi crezut că te vei comporta astfel. Niciodată în viața mea.

Mi-am rotit ochii peste cap pentru a suta oară în acea zi, oftând pe sub răsuflare argumentelor plictisitoare ale lui Seán și acuzațiile lui împotriva mea. Stăteam întinsă liniștită în pat, jucându-mă cu un mic iepuraș alb de pluș. Nici nu am vorbit, deși am făcut mai multe încercări la început, dar Mayfield nu mi-a oferit permisiunea, rezervând pentru el dreptul de a-și împărtăși ofurile. Astfel că am renunțat și am privit cum mi-a înconjurat camera, aproape ștampilând găuri în podelele deschise la culoare.

Gura lui nu se închidea nici o secundă, ceea ce începea să mă înnebunească încet, dar am îndurat tăcând. Spatele meu, pe care l-am sprijinit de tăblia patului, începea deja să doară. Am vrut să se termine acest circ.

- Atâția ani! Atâția ani împreună! mormăi el, nici măcar nu se uită la mine

Avea mâinile încrucișate peste piept, degetele unei mâini mângâind înverșunat bărbia sa.

Desigur, nu s-a oprit să se plimbe înainte și înapoi, ceea ce m-a enervat și mai tare.

- I-am spus că acele scrunchies pentru păr portocalii oribile nu mergeau cu fusta aia turcoaz, salvând-o astfel de un eșec în modă! Și așa mă răsplătește!

- Seán, era la școala elementară. am început în liniște, dar am fost imediat întreruptă când mi-a transmis instantaneu o expresie furioasă

Ochii lui fulgerau precum un tunet.

- Rămâi tăcută! strigă el cu trufie

Am ascultat. Nu am vrut să îl enervez mai mult. Era atât de speriat.

- Nu schimbă faptul că suntem, sau mai degrabă am fost, prieteni! O astfel de trădare după atâția ani.

- Ești regina dramei.

Eu și Seán ne-am mutat privirile înspre Dakota, care stătea în fața mesei mele de toaletă, cu milioane de produse cosmetice împrăștiate în fața ei. Clarke era machiată, așa că spațiul din jurul ei semăna cu locul după explozia unei bombe atomice. De la începutul conversației noastre, ea nu a spus absolut nimic, lăsându-i lui Mayfield timp să vorbească, dar cred că în cele din urmă i s-a făcut milă de mine, pentru că s-a întors spre noi, cu rimelul deschis în mână.

- Ți-ai terminat ectenia?

- Nu! strigă Seán înapoi, concentrându-și acum atenția asupra fetei amuzate. Ea ne-a trădat, de altfel! gâfâi el, arătând cu degetul înspre mine

- Cum? am devenit nervoasă și m-am încruntat

Băiatul a pufnit, aruncându-mi o privire ironică.

-Da, nu ne-ai spus că te vezi iar cu Kane!

Aș fi putut jura că am auzit acea frază de o sută de ori în ziua aceea.

Știam că va fi scandal în urma acțiunii din apartamentul lui Ward cu câteva ore mai devreme, dar nu credeam că va fi comparabil cu haosul provocat de scufundarea Titanicului.

Un lucru era sigur. Mesajele prietenilor mei erau ca ale FBI-ului, pentru că nici măcar nu ajunsesem acasă înainte de a primi o duzină de mesaje de la Dakota, care a țipat mai întâi la mine cu Caps Lock, apoi a petrecut cincisprezece minute insultându-mă, apoi numindu-mă idioată când i-am spus tot adevărul.

Eram conștientă că Palmer, ca iubit, îi împărtășea o mulțime de lucruri, dar nu credeam că se va întâmpla atât de curând! Poate pentru că am defilat în fața lui și a doi dintre prietenii lui în boxerii și tricoul prietenului său, care erau dezorientați, având în vedere că eu și Kane ne-am întrerupt contactul. Din cauza discuțiilor lor, a trebuit să îi mărturisesc Dakotei la telefon timp de patruzeci de minute bune și m-am trezit într-o situație destul de incomodă. Am vrut să le spun prietenilor mei totul, dar singură, mai ales că știam ce simțeau ei pentru Kane. Totul era abstract pentru mine, iar când i-am rezumat Dakotei, m-a făcut să mă simt și mai rău.