Capitolul 20: O inima ranita si cicatrizata
Printesa Thenaia pov
Cateva zile mai tarziu la sfarsitul celei de-a treia luni de toamna ne aflam din nou in Sytor. Doua lucruri importante au loc astazi. Initierea celor doi ronaniani in societatea noastra si anuntarea viitoare uniuni dintre fratele meu si acel nobil.
-Sunteti sigura, printesa? Am destul lapte si pentru micuta si pentru copiii mei.
O aud in treacat pe doica Sye. Dar clatin ferm dim cap.
Stau inca in pat cu micuta mea Celeste in brate. Sunt printesa. Stiu ca nu ar trebui sa imi alaptez fata, dar, la fel ca fratele meu, Amir, aveam o personalitate sfidatoare. Si tindeam adesea sa nu ascult de sfaturile parintilor mei atat cat puteam.
In ochii oamenilor parea o fata umila.
In ochii mamei eram o flacara ce trebuia tinuta sub control.
-O sa vi se lase sanii, printesa. Ce va zice urmatorul vostru sot?
Oamenii credeau si acum ca trebuie sa ma mai casatoresti inca o data.
Din pacate asta era imposibil.
Mai ales ca aflasem de la unii spioni din Ronania ca Egor nu a murit. Si ca era viu.
Ceea ce inseamna ca inca ii sunt sotie.
-Nu imi pasa de infatisare, Sye. Vreau ca fata mea sa imi simta dragostea. Tun bland si o ating cu delicatete peste chipul mic si rozaliu.
-Ar trebui, sunteti inca tanara si asa frumoasa...
-Frumusetea nu este totul. Ii dau replica scurt.
-Trebuie sa aveti grija de corp, totusi. O tine femeia pe a sa.
-Asta se intampla cand esti mama. Faci sacrificii. E normal sa nu mai arati la fel. Insa daca esti iubita cu adevarat de un barbat astfel de lucruri nu mai conteaza.
-Barbatilor nu le plac femeile cu sanii lasati. Nici nu le place sa li se aminteasca ca ati fost a altuia inainte ca sa fiti a lui.
Vechile traditii sunt adanc inradacinate in mintea lor.
-Cum spui, Sye.
Eu tot voi face ce consider pentru micuta mea.
Cand am terminat de alaptat i-am intins-o cu grija doicii Sye cu inima franta in doua. As fi vrut sa petrec mai mult timp cu ea, insa indatoririle de la palat ma chemat.
-Plange iar. Ofteaza iritata doica Sye.
Fata mea simte parca in inima ei ca nu vreau sa o las.
Desi mainile imi tremura inghit in sec si spun slab.
-Pleaca. Acum. Tun cu vocea mea dura, cea cunoscuta de toti.
A acelei Thenaia care a baut sange in fata unei intregi multimi de oameni si care a ucis apoi barbati nevinovati din Sendozia.
-Soria? Tun ferm cand servitoarea mea aparu in camera cu un bol cu apa.
Incalzi bolul micut folosindu-se de flacarile din semineul din camera.
-Pregateste-ma cat mai grabnic. Avem treburi de facut. Ii zic.
Fata se uita lung o clipa spre mine.
Nu ca ar fi fost prima oara cand ma vedea astfel. Mirosind a lapte si plina de el pe piept, cu mici adancituri pe sani. Soria trecu in final la treaba.
-Parca esti mai tacuta zilele astea. Nu iti sta in fire.
-Inca ma gandeam la acei doi copii.
-Ah, cei adoptati de Sian si Doria? Nu ai trecut peste cele intamplate.
CITEȘTI
Epoca întunericului
FantasyUn stat care dăinuie de secole. Nu unul fantastic, ci doar plin de oameni. Imperfecți. O epocă a întunericului care bate la porți. Patru tineri cu destine diferite. Care vor schimba vietile celor din jurul lor definitiv.
