Lovitura Mortala

CAPITOLUL 3

RYAN

  Să fiu la vârsta mea cel mai bun din oraș în această meserie a fost încă din Academie primul meu gând. Am muncit atât de mult pentru tot ceea ce am și am sacrificat atât de multe, iar acum ma pot bucura la maxim de ceea ce îmi oferă aceasta meserie. Și anume, bucuria oamenilor pe care îi ajut, frustrarea celor pe care îi prind și nu în ultimul rand, satisfacția profesională. Pot sa zic ca pana la vârsta de treizeci de ani, mi-am atins aproape toate obiectivele.
   Propunerea domnului Evans, care mi-a fost profesor în Academie, de a veni în locul lui și de a prelua frâiele uneia dintre cele mai populare secții de politie, a venit ca o mare surprindere din partea mea. Toată cariera  mi-am desfasurat-o pe antidrog, mai precis filaje și pana mai ieri ma vedeam ieșind la pensie de aici, dar când am auzit de aceasta propunere am stat totuși sa analizez. Și nu am luat hotărârea pentru ca e frumos văruita sectia pe exterior, ci datorita oamenilor care lucrează aici. Toti, dar absolut toți sunt cunoscuți printre celelalte structuri, ca fiind cea mai buna echipa. Cel putin domnișoara White este foarte cunoscuta printre baietii de la antidrog și toți vorbesc despre ea și despre rezultatele pe care le-a obținut și le obține în continuare. Bine, s-ar putea sa vorbeasca și despre altceva, dar pe mine nu ma interesează la ceea ce visează unii dintre colegi. Tot ce știu este ca nu am auzit sa se vorbească rau de ea niciodată.
  Un ciocănit în ușă ma face sa ies din gândurile mele și sa strig un ,,intra" ferm și hotărât. Am ridicat privirea din hartii și când am văzut cine intra un zâmbet mi-a scăpat în coltul gurii. Vorbeam de lup și lupul la usa.

-Nici nu am apucat sa zic ceva ca  am și  observat un mic amuzament pe fata dumneavoastră! ~ Am început sa zâmbesc și mai mult și chiar mi-am permis sa scap un chicotit pentru ca, la fel ca și acum câteva zile, nu lasa garda deloc jos. E ferma și stie ce vrea, dar în același timp parca vrea sa ma ia si la mișto și nu pot sa zic ca îmi displace.

-Scuze.~ Si încerc sa îmi mai domolesc zâmbetul de pa fata.~ Dar când ai intrat iti citeam dosarul și doar mi s-a părut amuzant de coincidenta creata. Nu am vrut sa crezi ca te-am luat la mișto sau altceva. Pana la urma suntem, adică vom fi parteneri și trebuie sa lucram cât mai bine împreună.

-Nici o problema, doar ca vreau sa ma asigur ca sunt luata în serios. Eu la usa asta bat doar când ceva arde, atât. ~ Dar a luat-o cineva în gluma vreodata? Ca sincer, nici n-ai cum la cat e de hotărâtă în ceea ce spune și ca să le dau dreptate foștilor mei colegi, este și foarte frumoasa.

-Si sa înțeleg ca arde chiar atât de tare?

-Tocmai am găsit criminalul ultimului omor și va asigur ca nu o sa va placa deloc.

-E cineva politic și va implica presa asa-i? ~ Ea da din cap în semn de da și se uita la mine in așteptarea unei decizii.~  Cine este?

-Baiatul primarului. Am informatii ca in acest moment ar fi la o strângere de fonduri unde sunt mai mulți oameni influenți și, bineînțeles, nelipsita presă.

-Tu ce zici? Sa facem puțină vâlvă? ~ Parca citindu-i gândurile, un zâmbet poznaș i s-a asternut pe chip~ Atunci anunta-l și pe Chad și sa mergem. Nu e bine ca fiul domnului primar sa se plictisească la un astfel de eveniment.

Am iesit amândoi din birou, Isabella i-a făcut semn sa o urmeze și fără sa mai întrebe ceva, Chad a sărit ca ars de pe scaun. Ne-am urcat în masina, am pornit girofarul și am plecat spre locul unde se desfășura strângerea de fonduri. Când am ajuns se putea clar observa ca presa este și ea prezenta, deoarece hărmălaia era la ea acasă. Pana la urma, cine își dorește un eveniment nefericit în fata lor? Dar din păcate noi suntem aici sa stricam tot ce a construit primarul prin afișarea unei familii fericite și fără probleme. Presa merita sa afle ce a făcut acest nenorocit de bani gata, care nu a trebuit să muncească o zi în viața lui. Am dat sa vorbesc, dar,ca de obicei, Isabella este cu un pas înaintea mea.

-Politia Boston, va rog sa încetați orice activitate!

-Poftim? Cu ce drept dați buzna la un asemenea eveniment? Am sa vorbesc cu șeful dumneavoastra și va voi da în judecata. ~ Faimoasa replica pe care toată lumea o spune când dam buzna peste ei. De-ar ști el ca eu sunt șeful...

-Marvin Brown, ești arestat pentru moartea Patriciei Wilson.~ Nu a trebuit sa-i spună nimic lui Chad, ca s-a și dus spre el sa-l încătușeze, dar Marvin a luat-o la fuga, punandu-l pe Chad în ipostaza de a alerga după el. Când am vazut-o atât de liniștită pe Isabella, mi-am dat seama ca are situația sub control și clar stie ceva ce eu nu știu. Lui Chad nu i-a luat foarte mult sa-l pună la pământ și sa-l incatuseze, conducandu-l la masina.

-O să mi-o plătiți ca ati facut asa ceva de fata cu toată presa! Va dați seama ce ați făcut? Mi-ati distrus viata! ~ Primarul era destul de agitat și nu neapărat ca fiul lui va infunda pușcăria ani buni de acum în colo, ci mai degrabă era deranjat de imaginea lui.

-Poate veniți totuși sa faceti plângerea aceea, cu siguranță șeful nostru va găsi o pedeapsa pentru noi.

-Lucrurile nu vor rămâne asa, domnișoară White. Nu uita ca și tu ai familie. ~Am observat cum si-a scos cătușele de la spate și știam ce va urma, femeia asta este data naibii.

-Domnule Brown, sunteți și dumneavoastră arestat pentru amenințări la adresa organului de politie.

   Domnul Brown rămăsese atât de  șocat încât nu a mai avut nici o reacție atunci când i s-au pus cătușele. Sigur presa este foarte incantata de ce s-a intamplat mai devreme.
   Ajunși la secție, i-am facut semn Isabellei sa ma urmeze și m-a surprins faptul ca nu a comentat deloc.

-Un singur lucru vreau sa te întreb și pe urma esti libera. Când Marvin a luat-o la fuga, de ce nu te-ai dus în ajutorul lui Chad?

-De cand lucrez aici am învățat sa fiu atenta la orice detaliu. Marvin avea în buzunar un inhalator, semn ca are probleme de respirație. Atâta timp cât îl tine la el permanent, clar este ceva mai mult mai grav. Și după cum ai observat, Chad nici măcar nu a alergat prea mult după el.

-Și dacă l-ar fi ținut la deruta asupra lui?

-Atunci sa zicem ca a fost instinctul. Și crede-ma, după el m-am ghidat pana acum. O singura data în toată cariera m-a înșelat acest instinct și am avut foarte mult de suferit. Dar nu pentru ca ar fi fost neapărat greșit, ci pentru ca am gândit mai mult cu sufletul. Sentimentele nu au ce cauta când iei niște decizii atât de importante. Criminalii sunt criminali, ei nu merita mila.

-Ma mir cum de nu te-au recrutat pana acum cei de la FBI, CAI.

-Cum am zis, când pui și sentimentele în joc s-ar putea sa iei niște decizii care nu-ti prea convin. O zi buna, domnule Maxfielled.
  
    Nu am mai apucat sa-i zic nimic ca a și iesit din birou. Oare ce s-o fi întâmplat? Știu ca ar trebui sa nu ma bag, dar trebuie sa aflu acea poveste pe care o are toată lumea. Și am impresia ca va fi al naibii de interesant.

***

ISABELLA

   Nu știu ce a fost in capul meu când i-am spus toate tâmpeniile acelea. Auzi, sentimente. Dacă nu m-a crezut pana acum nebuna sigur de acum încolo o va face. Ce nu înțeleg eu este faptul ca de ce trebuie sa pună atâtea întrebări. Înțeleg ca vrea sa ne împrietenim și sa afle mai multe despre mine, dar lui Chad nu trebuie sa ii dau asa multe explicații. Doar ma uit la el și stie ce are de făcut, la fel și eu. Și la naiba dacă vreau sa o mai iau de la capăt cu altcineva.
    Intru in casa și oftez obosita când vad canapeaua. Un film și ceva mâncare nesatoasa ar fi un remediu eficient pentru oboseala pe care o am. Ultima săptămână a fost destul de intensa și încă nu mi-am revenit complet. Dar totuși ceva îmi spune ca nu sunt singura în casa. Deschid usa la dormitor ușor și rămân socata când vad cine se afla în fata mea.

-Brad, ce cauți aici?

........................................................

Scuzati eventualele greșeli și sper sa va placa! Îmbrățișări!🤗