Lovitura Mortala

Capitolul 15

AYLIN

Încă eram putin socata de cele aflate mai devreme. Ma asteptam sa nege toate astea, sa spuna ca nu e adevarat si ca defapt iubitul meu nu e omul pe care l-am vrut mort cand il ajutam pe tata.

-Iubito, asculta-ma!

-Nici sa nu îndrăznești să spui ceva ca te-am halit cu fulgi cu tot! Eram supărată dar nu furioasa pentru ca si eu i-am ascuns si ii ascund lucruri.

- Daca te mai apropii de sora mea....

-Ce-ai sa faci Alejandro? Spune! M-am uitat la fetele lor si mi-am putut da seama ca ridicasem prea tare tonul.

- Dar Aylin, el e....

- Da, cred ca a auzit toata lumea ca, Christopher e Scorpionul. Si nu cred ca esti tu in stare sa decizi ceea ce este mai bine pentru mine, Alejandro! Kim le-a adus cate o pungă de gheață fiecaruia si l-am auzit pe Christopher cum a țipat cand i-a îndreptat nasul. Imi era milă de el!

-Tot timpul ai facut dupa cum te-a dus capul, Aylin. Fa o data ceea ce iti spun, iti vreau binele!

-Și ce îmi propui tu m-ai exact sa fac, Alejandro? Să mă despart de el? Te asigur ca n-o voi face!

- Cred ca noi ar trebui sa plecam! Ii spuse Kim lui Alejandro si s-au îndreptat spre usa, David urmandu-i indeaproape.

-Asta nu va rămâne asa, nenorocitule! Nu i-am mai zis nimic si i-am închis ușa în nas. Enervant frate mai am.

Christopher stătea pe jos, sprijinit de canapea. Tăcerea asta dintre noi este insuportabilă si la cati nervi am, imi vine sa distrug tot ce vad in fata ochilor.

-Stiai cine sunt eu? Ce trecut am avut? L-am intrebat iar el si-a ridicat privirea din pământ.

-Da, Aylin, stiam. Dar....

-Niciun dar Christopher. De ce? De ce nu m-ai lasat pe mine sa iti spun?

-Lasa-ma sa iti explic,te rog!

-Te ascult, sunt al naibii de curioasă ce mai inventezi și de data asta! M-am așezat si eu pe jos, în fața lui si ii asteptam minunata explicație.

-Atunci când ai plecat in Spania, fratele meu m-a rugat sa ma ocup de un transport de arme in locul lui. La început l-am refuzat, i-am zis ca eu nu m-ai fac parte din lumea asta dar a reușit cumva să mă convingă si am acceptat. David mi-a spus că trebuie sa ma întâlnesc cu Alejandro dar la scurt timp m-a sunat si mi-a spus că transportul nu mai are loc. L-am rugat sa imi trimita dosarul lui deoarece imi era cunoscut numele. Voiam să mă asigur că fratele tau nu este acel Alejandro pe care îl știam eu. Cand i-am citi dosarul, am dat de numele si poza ta. Nu mi-a venit sa cred asa ca...

- Asa ca i-ai cerut sa iti aduca si dosarul meu.

-Da. Am vrut sa ma conving daca voi doi sunteti frați.

-Se despre accident stiai?

- Nu. Acest lucru nu este scris in dosar si crede-ma, le-am verificat pe toate. Nu scrie nimic despre accident sau despre moartea tatălui si a surorii tale.

-Nici de la David nu stiai nimic? Pana la urma Rachel a fost iubita lui.

-Pe atunci nu ma interesa viata amoroasă a fratelui meu. Nu ca acum m-ar interesa dar noi nu am vorbit o perioadă bună de timp.

-Mi-a zis David la gala ca ai fost de crescut de mama ta si el de tatăl tău. Pentru prima dată de când suntem impreuna, il simteam mai deschis, ca vrea sa imi spuna ceea ce are pe suflet.

-Pana la varsta de 15 ani, pe tata il stiam doar din poze. Mama nu a vrut sa imi povestească nimic despre el. Mi-a zis ca tata nu locuiește în Italia și ca este un om foarte periculos. Eram un băiat care lua cursuri de pian și vioara, un băiat care studia toata ziua si care încerca să afle ceva despre tatăl lui. Intr-o zi, viata mea a luat o întorsătură neașteptată. Eram acasa impreuna cu mama, uitandu-ne la televizor cand cineva bătuse la usa. M-am dus sa deschis....

- Era tatăl tău! Ce cauta acolo după 15 ani de zile?

-La început nu stiam ca el este tatăl meu. Credeam ca este vreun coleg de serviciu de-al mamei. Cand mama l-a vazut in prag, m-a trimis la mine in camera. I-am auzit cum au început să se certe. Din toata conversatia de atunci doar atât am retinut:,,Este fiul meu si am dreptul sa il cunosc". Cand am auzit aceste cuvinte, am iesit din camera si m-am dus la el. După atâția ani il cunoastem in sfarsit pe tata. A doua zi, am plecat cu el. I-am zis mamei sa nu-si faca griji pentru mine, ca am s-o vizitez. Dar nu am mai apucat să o văd.

- Imi pare rau! Imi venea sa il iau in brate si sa nu-i mai dau drumul dar aparent, eram supărată pe el.

-Anii au trecut și tata mi-a arătat cu ce se ocupa el defapt. L-a început mi s-a parut cel mai tare lucru din lume iar tata m-a antrenat sa devin cel mai bun. Ne-a antrenat pe amândoi, pe mine si pe David. David avea dreptul să moștenească tot ceea ce avea tata dar mereu eram mai bun decat el. Toate lucrurile le facem mai bine decat el. Asa ca, tata m-a pus pe mine mana lui dreapta. Din acel moment, David a încetat să imi mai vorbeasca. Pana la accidentul lui Rachel.

- Ce te-a facut sa iesi din aceasta lume? Pana la urma erai mana dreapta a celui mai mare mafiot din Italia.

-Tata mi-a ascuns cateva lucruri. Stia ca daca am sa aflu, voi pleca, si avea dreptate. Singurul lucru pe care nu l-am putut face a fost sa ma ocup de transportul de persoane. Cand vedeam acele fete neajutorate, bătute, transformate pur si simplu in sclave, mi se facea scârbă. Asa ca, o data le-am dat drumul fetelor. Cand tata a aflat, m-a luat in biroul lui și m-a pus sa imi dau tricoul jos si sa ma întorc cu spatele la el. Nu stiam ce voia să facă dar durere mai mare ca atunci nu am simtit in viata mea. M-a tăiat cu cuțitul de la umăr până la ceafă.

-Te rog,nu mai spune! Si chiar voiam să te întreb de unde o ai. Ma doare pe mine cand o spui.

-Dupa ce m-am refăcut, mi-am luat bagajele si am plecat. Nu mai voiam să îl văd, sa mai fac parte din lumea lui. Voiam să fiu cat mai departe de el.

-De ce nu mi-ai spus? As fi inteles perfect prin ce ai trecut.

-Le fel ca si fratele tau, toata lumea ma crede un om fara inima. Dar ce nu stie el e ca printre fetele pe care le-am eliberat era si sora voastră, Rachel. Atunci s-a înfiripat ceva între ea și David iar David m-a rugat sa fac tot posibilul ca fetele să fie libere.

-Și eu de ce nu am stiut asta.? Bine, stiam ca Rachel fusese răpită dar tata nu a vrut sa imi spuna cum a venit Rachel acasa si de unde a apărut.

-Tatal tau voia ca intre familiile noastre sa fie pace. Voia ca lucrurile, afacerile dintre noi sa decurgă linistit. Doar ca tata a vrut mereu mai multă actiune.

-Christopher, uita-te la mine! I-am prins fata in mâinile mele mici si l-am privit in ochi.

- Nu sunt bun pentru tine Aylin! Fratele tau are dreptate, ar trebuit să stai departe de mine.

-Asta iti doresti tu? Să stau departe de tine?

-Te iubesc mai mult decât propria ființă Aylin. Dar...

-Iar începi cu dar? Ce dar Christopher? Încetati să vă mai dati cu parerea cu privire la ce îmi este mie bine si ce nu! Tot ce stiu este ca langa tine ma simt in siguranta,ma simt iubita. Si nu conteaza trecutul tau pentru ca al meu este si mai rau. Contează că tu ma iubesti, ca eu te iubesc si asta imi face bine. Iubirea ta, imi face bine.

Ne priveam unul in ochii altuia si fara sa imi zică ceva, m-a sărutat. Cu toata povestea asta lui, supărarea nu mai avea loc în inima mea. Voiam să știe că il iubesc si sentimentul asta nu va înceta niciodată.

Ne-am ridicat amândoi in picioare cand usa de la intrare s-a trântit puternic de perete iar Nicholas a apărut în prag.

-Mă scuzati ca va deranjez dar am venit sa fac asta! Nici unul dintre noi nu a apucat să reacționeze. Tot ce stiu este ca am cazut la podea si am vazut mult sânge.

Nici eu nu stiu cand am scris asa de repede acest capitol. Sper sa va placa si va astept parerile. Scuzati eventualele greseli. Kisses!