Lovitura Mortala

Capitolul 19

AYLIN

In ciuda miilor de apeluri si mesaje din partea lui Christopher, abia acum, la 4 dimineata, intru pe usa casei. Chiar ma mir cum de nu a pus poliția sa ma caute dar cred ca a inteles foarte clar mesajul meu de a rămâne singura. Si nu cred ca voi scapa doar cu atât. Adică, va tipa sigur la mine si isi va ieși din sărite. Mi-am lăsat cheile pe masa si cand sa urc prima treaptă pentru a ma duce in dormitor ii aud vocea.

-Unde te duci? Am coborât de pe treapta si nici nu stiam cum sa reacționeze. Era atât de calm, vocea ii suna foarte calm dar stiu ca ii este greu sa se stăpânească.

-Sa dorm? Nu asta fac oamenii normali?

-Oamenii normali se culca pe la 12 noaptea sau chiar mai devreme, nu vin acasa la 4 dimineata si se culca atunci.

- Cred ca un muzician te-ar contrazice la chestia asta. Il luam la mișto si nu cred ca era bine ce făceam.

-Iar tu esti arhitecta Aylin. Arhitectele se culca devreme. S-a ridicat de pe canapea, s-a pus în fața mea și m-a luat de mâini. Unde ai fost?

- Am vrut sa fiu singura,sa ma gandesc la tot ce am aflat în ultimele ore.

-Stii, puteai sa ii scrii si prostului de mine ca esti bine. Nu sa stau treaz toata noaptea, cu stres si sa stiu ca cineva iti poate face rau si eu nu sunt acolo.

- Imi cer scuze, bine? Chiar nu mi-am dat seama cand a trecut timpul asa de repede.

- Ma scoti din toate rabarile Aylin! Isi trece o mana prin par si il ciufuleste si mai tare.

-Stii,nu e usor sa afli ca fratele tau, cel in care aveai cea mai mare încrede, ti-a omorât o parte din familie. Chiar si pe mine m-a vrut moartă. Si acum ce facem? Ne certam ca nu am venit devreme acasa?

-Da cine a zis ca ma cert cu tine, draga? Port o conversatie normală cu iubita mea. Nu am voie?

-Asta numești tu conversatie normală? La patru dimineata cand sunt chioară de somn si vreau sa dorm?

- Nu e vina mea ca iti petreci nopțile pe strada!

- Stii ceva iubitule? O spun mai mult la mișto si ma apropii de el. Chiar nu am starea necesară sa tip la tine si crede-ma chiar imi doresc sa fac asta in acest moment. Stii foarte bine ce ai acasa si nu inteleg de ce te deranjează, asa dintr-o dată, ca nu vin acasa.

-Nu ca tu ai tras ceva pe nas. Cand iti revine mintea la cap, cauta-ma! Sunt satul până peste cap de ieșirile astea ale tale. Usa s-a trântit după el iar eu am rămas puțin pe loc. Dacă așa vrea sa jucam, vom juca dur.

* * *

-Nancy, cheama-l te rog pe Carlos până la mine. Am intrat in birou si mi-am scos telefonul. Am ranjit cand am vazut cate apeluri si mesaje aveam deja de la Christopher, si nu trecuseră decât câteva ore de la micuța noastra cearta. Sa isi amintească cine este Aylin Cooper.

-M-ai chemat Aylin? S-a întâmplat ceva? M-am sprijin de birou si mi-am pus telefonul la încărcat.

-Vreau să le vad pe Vittoria si pe Rose.

-Sigur. Te pot duce oricand la ele. Ar fi bucuroase sa te vada.

-De ce nu mi-ai spus Carlos? Stii ca te-as fi putut ajuta.

- Nu m-ai fi crezut. Pana la urma e fratele tau. Si nici eu nu am as fi crezut daca nu m-ar fi sunat Vittoria disperată, sa imi spuna sa le iau de acolo.