Rock My DNA I. Attraction

XXXVI. Demonul Lider - part I

Helena's Point of View

Mâinile îmi tremurau, inima îmi bătea haotic, simțeam că întreaga mea lume s-a prăbușit odată cu plecarea blondului din salon.

Totuşi, de ce mă simțeam așa, de parcă el reprezenta centrul universului meu? De ce îl voiam pe el atât de aproape.

De ce, brusc, bunătatea şi inocența lui Zayn îmi sunt indiferente? Atenția şi sprijinul pe care mi le oferea erau nu cu mult timp în urmă singurele lucruri de care aveam nevoie. Ce s-a întâmplat acum? De ce văd în ochii lui Luke un alt univers, în care m-aş avânta cu prima ocazie ivită? De ce uit de mine, de Zayn şi de ce a fost între noi atunci când mă privește?

Sentimentul de vinovăție mi se infiltra în suflet, şi nu mă simțeam atât de vinovată pentru ce îi fac lui Zayn, cât mă simțeam vinovată din cauză că aproape jucasem la două capete. Eram pe cale să accept să fac asta, dar totuși m-am trezit. Poate Zayn a fost motivul, sau poate faptul că Luke încă o iubea pe Melody, iar eu nu voiam să fiu o distracție. Nu voiam să ajungă să mă înșele cu o fată moartă.

Dar oricâte motive sau scenarii aş fi găsit, niciunul nu era cel adevărat. Pentru că ceea ce voiam era el, însă ce aveam nevoie era Zayn.

Trebuia să cred asta. Chiar dacă nu voiam, nu aveam de ales.

Şi totuși poate Luke era şi cel de care aveam nevoie şi încă nu îmi dădeam seama. Poate alături de el puteam fi fericită, însă el probabil nu își dorea asta.

*

M-am ridicat încet din pat, expirând adânc fiecare gând şi întrebare fără răspuns de până acum. Nu ştiam ce avea să se întâmple de acum încolo, însă momentan trebuia să vorbesc cu Zayn şi să clarific câteva lucruri. Eram curioasă în legătură cu starea mea de spirit în preajma lui. Voiam să văd dacă mai există acea conexiune de la început. Amintirile cu el îmi năvălesc mintea, de fiecare dată a fost acolo pentru mine, a fost o provocare, am vrut să îl fac să mă vrea, să îi fiu indispensabilă, iar acum, tot ce aş vrea este să mă lase în pace.

Dragostea e o tâmpenie. O să îi pun capăt şi o să mă concentrez pe ce e cu adevărat important în viața mea: The Convicts. Trebuie să readuc locul ăla la normal.

*

Ies rapid din salon, fără ca vreo asistentă sau doctor să mă bage în seamă. Probabil îmi vor observa lipsa peste câteva ore, când eu deja o să fiu acasă, făcând un duş care să curețe mizeria spitalului.

Ies din curtea spitalului, iar ochii mei se măresc când îl observ pe Cody şi pe acel puşti, Denis. Cody își stinge țigara cu piciorul deşi mai avea destul de mult până să o termine şi vine spre mine, în ochii lui citind ușor îngrijorarea.

- Helena, cum mama dracu ai ieşit? Aveai mâinile pline de perfuzii. Mă uit din instinct la mâinile mele, observând câteva puncte roşii mici, din care se preling firişoare de sânge abia sesizabile. Nici măcar nu mi-am dat seama când am smuls perfuziile din mâini, eram probabil prea concentrată gândindu-mă la acel blond-problemă.

- Doctorii m-au lăsat să plec, mint eu, trecând pe lângă el. Haide, trebuie să mergem la The Convicts, spun, făcându-i semn spre maşină.

Apreciez faptul că nu pune nicio întrebare şi îmi înghite minciuna, iar la scurt timp se urcă în mașină, urmat de mine şi Denis.

Cody conducea cu grijă, destul de prins în gândurile proprii. La urma urmei, pe fiecare ne macină câte ceva. Drumul aproape se terminase, mi-am dat seama de asta deoarece intrasem pe Shadow's Street. Unde priveai în jur, vedeai case ce păreau bântuite. Nu a mai locuit nimeni aici în ultimii 20 de ani, din câte am auzit, iar fondatorii The Convicts au considerat un loc perfect pentru un grup de tineri însetați de adrenalină, curse şi chiar afaceri ilegale.

- Helena, unde e Luke? I-am auzit vocea lui Denis de pe bancheta din spate şi în umăorul moment am simțit atât privirea lui, cât şi pe cea a lui Cody asupra mea. M-am încruntat, înghițind în sec. Motorul maşinii s-a oprit semn că am ajuns şi mi-am scuturat uşor capul, înainte să deschid portiera pentru a ieși din mașină.

- Nu îl vom mai vedea pe Luke în zona asta. A plecat. E tot ce spun, şi pătrund în curtea în care am conviețuit alături de tot felul de persoane, care acum au ajuns să îmi fie prieteni, mai mult sau mai puțin.

O idee îmi trece prin cap şi zâmbesc în sinea mea, scoțându-mi telefonul din buzunar.

- Vino la garajuri. În seara asta The Convicts va renaşte! Spun imediat ce persoana apelată îmi răspunde. Oh şi Violet, spune-le şi lui Trevis și Jake. Din seara asta The Convicts va avea un nou lider.

Închid imediat apelul, fără a aștepta vreun răspuns din partea fetei careia sunt sigură că i-a plăcut ideea.

- Hai să punem locul ăsta din nou pe picioare, spun, îndreptându-mă spre cabana lui Damon.

Să înceapă distracția.

-------

lets bring the action back ;;)