Ea, o tarancuta a Sudului plina de sarcasm si cu ziduri in jurul inimii care ar intrece pana si zidurile lui Jericho, doreste doar sa afle raspunsuri la intrebari de mult uitate. Un tata omorit intr-un mod suspect si o datorie la un camatar o fac pe...
Vreau sa va spun ceva inainte sa incepeti. Acesta este capitolului cu scena din prolog. Cititi toata scena deoarece sunt pasaje care nu apar in prolog, din diferite motive. Asa ca nu sariti, gandindu-va ca ati citit deja scena asta pentru ca exista diferente. Mici, dar exista.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Capitolul XLII
„- Mişcarea ta, Lukas, a spus Alexander, sprijinindu-se de spătarul scaunului care semăna cu un tron, aşezându-şi coatele pe cotiere şi împreunându-şi degetele lungi.
Era una din poziţiile preferate ale tatălui său, pe care o folosea atunci când voia să îşi intimideze oponentul. Una pe care Lukas a perfecţionat-o de-a lungul anilor.
Mâna lui Lukas plana deasupra tablei de şah, mişcându-se dintr-o parte în cealaltă – deliberând ce piesă să mute. Şi-a umezit buzele înainte să ridice tura albă, cu arătătorul şi degetul mijlociu, şi mutând-o trei paşi în faţă.
Alexander a scos un sunet nemulţumit, dând din cap, în timp ce s-a aplecat spre tânărul Halstein.
- Când vei învăţa, fiule, că nu poţi să îţi sacrifici regina, dacă nu ai nici o şansă de a captura regele? l-a mustrat Alexander, ridicându-şi sprânceana albă la fiul său de şaisprezece ani. Spune-mi, Lukas, care va fi următoarea ta mişcare, când voi face asta? a întrebat cu un zâmbet condescendent, înainte să îi ia regina lui Lukas şi să o înlocuiască cu nebunul său negru.
- Pionul meu îţi va lua nebunul, a răspuns el, imitând privirea arogantă a tatălui său – refuzând să se retragă.
- Poţi face asta, într-adevăr. Dar ce vei face când pionul tău este luat de tura mea, lăsându-ţi astfel regele vulnerabil pentru regina mea? a continuat bătrânul Halstein, înainte să tragă adânc din trabucul său.
- Asta, fiul meu, se numeşte Zug-zwang. Tu nu mai deţii o poziţie ofensivă. Fiecare mişcare de acum încolo, pe care o faci îţi va slăbii poziţia. Poţi doar să fugi şi să încerci să îmi eviţi asaltul până la cruntul sfârşit."
- Domnule Halstein.
Lukas a auzit pe cineva strigându-l.
- Lukas.
Înclinându-şi capul în direcţia sunetului, Lukas şi-a deschis ochii, chiorându-se din cauza luminii orbitoare a becurilor fluorescente de deasupra sa. Încercând să îşi alunge somnul, l-a văzut pe rus înclinându-se deasupra lui, în timp ce stătea pe pasajul dintre rândurile cu scaune din micul avion.
- Avem o problemă, a afirmat Vladimir pe o voce joasă.
- Scuzaţi-mă domnule. Dar vom ateriza în câteva minute. Trebuie să vă rog, să vă întoarceţi la locul dumneavoastră, l-a rugat stewardesa brunetă pe Vladimir, oprindu-se lângă acesta, înainte să se ducă spre locul ei, aproape de cabina pilotului.
