Mâna omului mort

Capitolul XXXVI

Capitolul XXXVI

- Domnule Halstein?

Lukas s-a apucat cu mâinile de acoperişul maşinii înainte să arunce o privire la cel care îl strigase. I-a măsurat pe cei doi bărbaţi în costume din spatele lui, după care i-a oferit o mică încuviinţare uşierului ce ţinea uşa deschisă a Bentley-ului alb, ce era parcat în faţa Nordului. A simţit telefonul mobil vibrându-i în mână şi a citit mesajul ce i-a apărut pe ecran.

„Chiar trebuie să fii întotdeauna cel care apare ultimul?" a fost textul frivol al lui Rose. El aproape putea să îşi imagineze cum şi-a dat ochii peste cap, în timp ce scria.

S-a luptat cu dorinţa de a zâmbi, aranjându-şi trăsăturile să rămână impasibile, după care s-a întors cu faţa spre bărbaţii nepoftiţi care ameninţau să cauzeze o şi mai mare întârziere.

- Da? l-a întrebat pe bărbatul care îl strigase.

- Eu sunt agentul special Spacey, s-a introdus bărbatul cu trăsături hispanice, cu părul negru şi nasul subţire. După care agentul Spacey a gesticulat spre partenerul lui caucazian ce era cu cel puţin douăzeci de centimetrii mai scund decât Lukas şi avea părul blond şi pielea plină de pistrui. Iar acesta este agentul special Byrne.

Amândoi bărbaţii şi-au arătat cardurile de identitate pentru ca Vikingul să le inspecteze. Lukas petrecuse destul timp cu şarlatani ca să ştie cum să recunoască o insignă adevărată.

Iar acei bărbaţi chiar erau agenţi federali.

Lukas nu le-a oferit nici un răspuns, aşteptând ca bărbaţii să îşi dezvăluie motivele. Mintea sa deja făcea o listă cu toate numele agenţilor federali pe care îi plătea. S-ar putea să aibă nevoie de Rose să dea anumite telefoane, înainte să zboare spre Louisiana.

- Investigăm dispariţia lui Diego Himenez, a continuat Spacey, băgându-şi insigna înapoi în buzunarul jachetei.

- Diego lipseşte? a întrebat Lukas fără a rata o secundă.

Dacă ar fi fost legat la un detector de minciuni, se îndoia că acesta ar fi detectat tremuratul pulsului său, care oricum era inexistent.

Bărbatul ce a fost introdus ca fiind agentul Bryne s-a apropiat încuviinţând.

- Domnul Himenez a fost dat dispărut ieri dimineaţă de asociatul său, Webster Caldwell, când acesta nu a ajuns la rezidenţa sa din Summerville, în urmă cu două nopţi. Ultima dată a fost văzut urcându-se într-un avion privat din aeroportul din Miami.

- Iar asta mă implică pe mine, de ce? a întrebat Lukas cu o mască de plictiseală.

- Noi deja am luat legătura cu angajatorul său, Austin de LaBassiese, şi cu câţiva din asociaţii lui Himenez. Domnul de LaBassiese nu a putut să ne dea nici o informaţie despre locaţia lui Himenez, din moment ce este afară din ţară. Totuşi, în timpul discuţiei noastre cu domnul de LaBassiese şi cu domnul Caldwell, numele dumneavoastră a apărut o dată sau de două ori. Vă deranjează dacă vă punem nişte întrebări? a întrebat Spacey pe cât de politicos a putut.

- Sunt un suspect în acest caz, domnilor? a întrebat Vikingul, arcuindu-şi sprânceana şi provocându-i.

Buzele i s-au ridicat în binecunoscutul său zâmbet, nici măcar nu s-a deranjat să îşi ascundă insolenţa din voce.

Spacey a negat dând din cap, dându-se cu un pas mai în spate.

- Nu, nu, domnule Halstein. Nu un suspect, dar o persoană de interes. Noi doar vrem să ne acoperim toate bazele. Noi, cu siguranţă, sperăm că nu v-am deranjat.