Ea, o tarancuta a Sudului plina de sarcasm si cu ziduri in jurul inimii care ar intrece pana si zidurile lui Jericho, doreste doar sa afle raspunsuri la intrebari de mult uitate. Un tata omorit intr-un mod suspect si o datorie la un camatar o fac pe...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Capitolul XLIV
Nu au reuşit să ajungă la pat.
Din prima secundă în care şi-a lipit buzele de ale ei, el nu a mai vrut să îi dea drumul. I-a simţit unghiile intrându-i în umăr, lăsând semiluni pe pielea sa. Şi-a dorit ca acel urme să nu dispară niciodată.
Nu a ştiut cum a reuşit să o prindă sub el, goală pe podea. Mintea i s-a oprit şi se mişca doar din pur instinct. Reflexul l-a îndemnat să o apuce de glezne şi să îi înfăşoare picioarele în jurul taliei lui, în timp ce a intrat încet în ea cu o mişcare fluidă. Nu ştia de ce nu a putut să fie deranjat cu a folosi protecţie, dar a fost imediat îngrijorat când ea a tresărit din cauza micii dureri a mişcării sale iniţiale. I-a sărutat colţul gurii, mormăind scuze pentru că a fost atât de grăbit. Dar ea nu a acceptat scuzele lui, apucându-l de părul ud şi adâncind sărutul. Ea era disperată. Aşa cum nu fusese niciodată înainte. Şi el iubea asta. O iubea atât de al dracu' de mult.
„Ţi-am simţit lipsa," dorea să spună, dar el nu era sigur că ea avea să îl înţeleagă, deoarece continua să îşi închidă ochii. Voia ca ea să înceteze să îşi închidă ochii şi să se uite la el, în vreme ce îi asalta trupul. Dorea să se asigure că ea nu era doar cineva din imaginaţia lui. Că nu era cineva pe care a reuşit să o înceţoşeze ca să îi ia locul.
Dorea să îşi amuţească bătăile sălbatice ale inimii sau gemetele sale involuntare din cauză că nu mergeau cu suspinele ei ascuţite şi gemetele înfundate. Înjurăturile mormăite care erau punctate de numele lui erau ca un cântec favorit pe care nu l-a auzit de ceva timp.
Pleoapele i-au tremurat, înainte să le închidă din nou. Iar lui îi ajunsese. Şi-a schimbat poziţia ca să îşi lase greutatea pe o parte, muşchii din jurul bicepsului său s-au încordat când şi-a presat palma pe podeaua lăcuită. A apucat-o de gât cu cealaltă mână şi i-a ordonat să îşi deschidă ochii.
- Uită-te la mine, a mârâit, înainte să îi traseze buzele cu limba. Vreau ca tu să vezi cine face dragoste cu tine.
El nu era furios. El era incontrolabil de disperat. Era ca şi cum era răsplătit şi pedepsit în acelaşi timp.
- Nu mai există altcineva, a şoptit, scoţându-l din gândurile sale agonizante. Doar tu.
Doar de atât a avut nevoie ca el să explodeze. Dorea să prelungească momentul, dar Rose se purta ca Rose şi ea îl făcea să fie nerăbdător şi insaţiabil cu doar o promisiune şoptită.
Scrâşnindu-şi dinţii, genunchii i s-au raşchetat împotriva podelei când s-a împins mai adânc în ea. Cu una, două, trei mişcări convingătoare el a luat-o pe ea cu sine, în timp ce au atins piscul. Şi-a muşcat spatele mâinii ca să îşi înăbuşe ţipătul, iar Lukas i-a dat-o la o parte cu un mârâit. Nu dădea doi bani pe cei care ar fi putut să o audă.
