Ultimul Cantec

The truth

Din perspectiva tatalui Clarei:

-Trimite-ti doua echipaje de oameni in punctul asta. Aici o sa ii trimitem o alta surpriza i-ar apoi putem afla foarte usor unde este. Bine, asta daca planul o sa functioneze cum trebuie.

-Domnule, aici s-a dezamorsat o bomba dar din fericire nimeni nu a fost ranit, i-ar oamenii mei au raportat ca in ciudata faptului ca a scapat...din nou, i-am sincronizat aproape toate miscarile. Cu alte cuvinte stim unde se afla chiar in aceasta secunda.

In sfarsit avem niste indicii concrete.

-Bine. Unde se afla?

Chiar acum are un dispozitiv care ne arata ca este in oras. Nu stiu ce la facut sa se intoarca. Dar trebuie sa avem grija. Ii sincronizam orice miscare dar inca nu stim ce daune ar putea face.

-Am inteles. Atunci, ce m-ai asteptam aici? Sa mergem.

-Da domnule.

:

:

:

Din perspectiva lui Clara.

Astazi am promis ca ne vom intalni toti la cafeneaua lui Berni. Doamne a trecut atata timp de cand nu am m-ai fost pe acolo.

M-ai de mult, obisnuiam sa ne planuim intalnirile acolo...nu trecea zii fara sa mergem acolo.

-Bun, esti gata?

-Da. Doar un minut!

Karina este deja la mine. Ea a venit pregatita asa ca a trebuit sa ma pregatesc la veteza luminii.

doar un pic de luciu de buze si...gata.

Deschid usa camerei mele dupa care cobor scarile.

-Bun, acum mi-a trimis mesaj Jack ca vrea sa vina si el, si mi-a spus sa te intreb daca e in regula.

-Jack? Jack te intrebat asta? De cand a devenit el asa atent?

-Cine stie? Poate s-a schimbat si el...

-Mda...si chiar si asa, cum de ti-a trimis mesaj? Ati pastrat legatura s-au ceva?

-Am...nu doar ca eu ni mi-am m-ai schimbat numarul de cati va ani...asa ca tot acela a ramas.

-Aha. Bine, pai ce m-ai facem aici? Sa mergem.

Imi apuc geanta si jac, cu toate ca suntem in Noiembrie, dar vremea e destul de blanda. Acum iesim amandoua din casa, i-ar taxiul pe care l-am chemat este chiar in fata. Da astazi am hotarat sa luam taxiul. Am hotarat amandoua ca nu are rost sa conducem pentru ca la intoarcere o sa ne intoarcem pe jos i-ar daca luam masina Karinei, trebuia sa ne intoarcem cu ea.

:

:

:

Din perspectiva lui Braedan:

-Fetele nu trebuiau sa fie deja aici?

-Probabil a aparut ceva s-au se pregatesc. Oricum, vor fii aici.

-Da....

-Stiti cum sunt fetele.

Imediat apare la masa la care eu si Tom ne-am asezat un tip, probabil el e cel de care vorbea Clara.

-Raul. Raul Brown.

Spune acesta si isi intinde mana.

-Breadan.

Spun eu. Dupa ce acesta se aseaza si incepem sa vorbim, apar si fetele la scurt timp.

Din perspectiva lui Clara: