Niciodata sa nu incerci sa lupti impotriva universulul, pentru ca el v-a castiga. El face regulile. El spune ce e gresit si ce este corect.
Intri in lupta. Pierzi. Cazi.
Si oricat de mult ai vrea sa continui, nu mai ai putere.
Va fi ultima speranta...
Au trecut deja cateva zile de cand sunt inchisa aici. Inca nu am descoperit nimic despre oamenii care m-au adus aici s-au despare loculin care ma aflu.
Acum doua zile a venit aici cineva...un barbat care purta o asca neagra pe fata. Nu mi-a vorbit. Doar mi-a adus ceva de mancare si niste apa. Continua sa se holbeze la mine de parca stia cine sunt. Eu pe de alta parte nu am nici o idee cine este omul acela.
Acum usa se deshide brusc, i-ar pe ea intra acelasi barbat de data trecuta.
-Sper ca te-ai acomodt cu locul...avand in vedere ca o sa m-ai stai pe aici o vreme.
-Cine esti? De ce ma tii aici?
-Toate intrebarile pe care le ai o sa dispara in scurta vreme.
-De unde stii cine sunt?
-Sa spunem doar ca tatal tau este....ne este un prieten m-ai indepartat.
Stai...tata? Oamenii astea...oricine ar fii ilcunosc pe tata si spun ca le este prieten? DAr asta nu re nici un sens...daca ei sunt prieteni cu tata de ce m-ar tine inchisa aici?
Acesta arunca o privire spre tava cu mancare , care nici macar nu a fost atinsa, apoi se uita la mine. Se aproie de tava care este langa mine, ei din instinct aduc picioarele m-ai aproape, tinandu-le cu mainile. Acesta ridica tava de jos, dupa care se lasa pe glezne, apropiindu-se de mine.
-Nici macar nu te-ai atins de mancare...Stii, nu ar trebui sa te transformi intr-o stafida cat timp stai aici.
-Sunt inchisa in camera asta de cateva zile....si tu vrei a nu ma ransform intr-o stafida?
Acesta arata un zambet mic. Asta e sansa mea. Poate reusesc sa aflu ceva.
-Crezi a imi poti spune macar unde ne aflam?
-...Hai sa facem o intelegere. Eu iti rapund la cateva intrebari...bine inteles alese de mine. I-ar tu promiti sa mananci.
-De ce te intereseaza de starea mea? Crede-am ca tu esti cel care ma rapit.
-Pai unu...nu eu sunt cel care tea rapit, si doi, nu vreau sa te vad cum te vestejesti asa repede. Crede-am ca ai ceva m-ai mult curaj.
Nu m-ai spun nimic doar i-au tava ce imi este din nou intinsa si i-au o inghititura din...pui, presupun.
-Vezi? Nu e chiar atat d rau.
Are dreptate. Nu e. Dar nu pot sa las garda atat de usor jos.
-Bine. Acum tu trebuie sa imi raspunzi la o intrebare.
-Asa cum am promis.
-Unde suntem?
-Scuze, dar nu pot sa dau datele. Astea sunt regulile.
-Reguli? Ce reguli?
-Asta cere o alta inghititura.
Joaca cinstit. Prea cinstit.
-Bine.
Si imediat m-ai i-au o inghititura apoi ma uit la el.
-Bine. Reguli. Reguile sunt ca nu am voie sa iti dau coordonate s-au orice altceva ar ajuta in evdarea ta.
-Am inteles. Hei, daca tot o sa stau pe aici o vreme, pot avea ceva lumina?
-Presupun...o sa vorbesc cu cineva despre asta. Dar m-ai intai trebuie sa il intreb pe sefu'.
-Stai...ai un sef?
-Hei, astea sunt intrebari la care nu am voie sa raspuns. Iti amintesti?
Acesta se ridica si ma intreaba din priviri daca am terminat de mancat.
Ii raspund intanzandui tava.
O ia si se indeparteaza, ajungand in dreptul usii.
-O sa m-ai vorbim, nu iti fa griji.
-Pleci undeva?
-Am niste treaba acum. Incearca sa nu imi duci lipsa prea mult.
Imi dau ochii peste cap, i-ar atunci in ultima secunda o intrebare isi face loc din nou in mintea mea.
-Hei...daca tot o sa stau pe aici o vreme...cu tine, imi spui macar cum te cheama?
-Hm...pai ai dreptate, sunt singurul care are acces la tine, dar...
-O haide....bine, nu imi da un nume real. Vreau doar sa stiu cum sa iti zic. Un nume. Orice.
-Pai...presupun ca poti sa-mi spui....Chris.
-Bine...domnule nume secret.
Ii scapa un zambet i-ar fara sa vreau mi-am dat seama ca si eu zambeam.
Fata sa m-ai zica nimic, pleaca, inchizand usa.
Braedan, unde esti?
Din perspectiva lui Braedan:
Oh, Olaf...unde esti?
-Unde suntem?
-Undeva unde putem vorbi linistiti. Intra. Intru in camera i-ar un aer de ,,ceva putred la mijloc,, ma izbeste din plin.
-Ce se intampla?
-Bine. Am o...afacere pentru tine.
-Stii bine ca am treminat cu afacerile tale.
-Stiu.
-Mi-am platit indeajuns datoria. Stii ca asta nu e drept.
-O dar nu te gandi la asta ca la o datorie...spune-i m-ai mult o...favoare. Ca intre doi vechi prieteni.
Expir dupa care astept sa-mi spuna nabii odaa ce vrea ca sa pot termina odata pentru totdeauna cu asta.
-Ai de ales. Fie imi urmezi instructiunile...ori..micuta ta iubita...va suferii.
-Clara? Ce are ea de aface cu asta? Asta e intre noi doi. Nu o baga pe ea in asta.
-Pai daca as face asta...cum ar m-ai fii jocul interesant?
(ras malefic)
Stiu de ce este tipul asta in stare. Si nu o sa-i permit sa-i atinga nici un fir de par Clarei.
-Bine. Accept.
-Asa m-ai merge.
La medie il aveti pe James Black.
I-arm-aijos este Chris.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
