In dimineata urmatoare ma trezesc simtind o adiere usoara de vand, imagini din noaptea trecuta imi trec prin cap, ceea ce ma face sa zambesc instant. M-ai apoi imi deschid ochii avand in fata o imagine care ma face sa zambesc si m-ai mult. Bradan inca doarme, e intors cu fata la mine ceea ce imi da cale libera in al analiza putin. Mia fost atat de dor de el...nu pot spune ca dupa atata timp nu am intrebari despre ce s-a intamplat cu adevarat...dar acum, vreau doar sa imi deconectez creierul si sa imi las toate sentimentele de acum sa ma cuprinda.
Acesta isi misca rapid pupilele ochilor si desii ii are inchisi pot observa ca ceva nu este in regula. Respiratia acestuia devine din ce in ce m-ai grea, isi misca capul de parca ar incerca sa scape de ceva...
-Braedan...hey...trezeste-te...Braedan.
Acesta pare sa nu ma auda asa ca il misc putin si strig m-ai tare.
-Braedan, trezeste-te...!
In sfarsit se trezeste si tresare ridicandu-se jumate. Trag si eu cersaful pe mine si ma ridic ca sa fiu la acelasi nivel cu el.
-Esti bine?
Il intreb atingandu-i cateva fire de par transpirate de pe fata.
-Clara...tu....esti aici.
S!e intoarce spre mine si il pot observa cum se relaxeaza.
-Unde altundeva sa fiu? Esti bine?
Acesta nu raspunde la intrebare, dar ma i-a in brate, strangadu-ma cu putere.
-Nu ti-a ajuns aseara?
Il intreb in gluma, dara acesta doar zambeste fals dupa care pare sa se gandeasca la ceva, apoi revine cu un zambet de toata frumusetea. Imi mangaie parul, apoi imi da un sarut pe buze.
-Nu ai idee cant mi-ai lipsit.
Sopteste in timp ce se joaca cu parut desprins de pe umarul meu.
-Unde ai fost Braedan, ce s-a intamplat acolo?
Nu vreau sa stric atmosfera dar trebuie sa stiu.
Acesta nu pare sa ma auda, doar ma priveste melancolic, picsandusi privirea pe umerii mei gi, apoi pe cersaful de matase ce ma acopera. Privirea ii urca inapoi la mine si pare ca brusc se trezeste.
-Esti bine? Adica...cum te simti? Vrei sa mergem sa mancam ceva s-au poate un dus...
Ma face sa rad spunand totul atat de repede.
-Sunt bine, chiar m-ai bine ca nicodata. Ma aplec si ii dau un sarut mic.
-Dar da, chiar as avea nevoie de un dus si...poate niste mancare.
Nu vreau sa o zic cu voce tare, dar chiar trbuie sa imi reincarc bateriile.
-Bine...ce vrei sa mancam?
In timp ce spune asta se ridica incepand sa se inbrace.
-Nu stiu...spun intinzandu-ma pe pat, dar avand grija sa nu ma dezvelesc prea mult.
-Ce spui daca ai m-ai sta putin in pat, eu sa fiu la dus daca ai nevoie de ceva.
-Aha....
Spun in timp ce o stare de somn pune stapanire pe mine.
-Stai, cat e ceasul?
Ma ridic dintr-o data amintindu-mi ca astazi trebuia sa merg cu fetele la mare.
-Aproape 9. Stii daca vrei, poti sa m-ai stai putin...nu e nici o graba, nu?
-Pai, azi aveam niste planuri cu niste prieteni...
-Hm, ce prieteni?
-Oh, E karina si o fata pe care am cunoscut-o la...stai putin, doar nu esti gelos, nu?
-Nu stiu...ar trebui?
Imi arunca un zambet posnas ce ma face sa rad sgomotos.
-Nu...suntem doar noi, stii...
Ma ridic de pe pat, infasurandu-ma m-ai bine cu cersaful, apoi ma indrept spre el.
-Ai putea venii cu noi...
Spun dupa ce ajung in partea s-a dreapta sprijunindu-ma de umarul sau.
-Um...nu stiu, Clara...
Acesta se intoarce spre mine, purtand doar niste blugi cobozi.
-Karina si Tom sunt-
-Ca niste porumbei. Sunt mereu impreuna...apropos, Tom a cerut-o pe Karina, normal ca ea a acceptat doar ca planurile de viitor si le vor face dupa ce termina colegiul.
-Stai, stai, stai....ce? Tom a propus-o pe Karina?
-Da...daca erai acolo...se vedea in ochii lor cat de mulu se iubesc, sunt fericita pentru ei. Desi pierduseram legatura cu ei de ceva timp, Karina ma sunat sa iesim toti trei, apoi cand am ajuns la un restaurant, Tom s-a pus in genunchi si a scos o cutiuta rosie catifea, inelul dinauntru l-am ales imreuna.
-Oh, deci tu stiai ca o s-o faca? Da dar nu stiam exact cand.
-Ce altceva am m-ai intamplat ca am lipsit eu?
Brusc, un val de seriozitate imi loveste fata facandu-ma sa uit de toate dar un lucru.
-Braedan trebuie sa vorbim, bine, te rog.
Expresia acestuia devine brusc serioasa, aproband din cap.
-Bine, eu merg sa fac un dus, o sa vorbim joc la masa, bine?
-Da...vrei sa vin cu tine?
O parte din mine striga da dar...
-De fapt as avea nevoie de putin timp sa imi limpezesc capul. Nu voi sta mult
-Sigur, ia-ti cat timp ai nevoie, ne vedem jos.
Buna, m-ai sus aveti inelul Karinei. Lectura placuta in continuare! Scuze de intarziere, am avut un weekend aglomerat<3
CITEȘTI
Ultimul Cantec
RomanceNiciodata sa nu incerci sa lupti impotriva universulul, pentru ca el v-a castiga. El face regulile. El spune ce e gresit si ce este corect. Intri in lupta. Pierzi. Cazi. Si oricat de mult ai vrea sa continui, nu mai ai putere. Va fi ultima speranta...
