Deodată am simțit o lovitură puternica în spate...Ochii mi s-au întunecat și am căzut pe gresia rece din bucătărie.
Cristi povestește...
Am auzit o bubuitură în spatele meu...Când ma întorc Silvia era întinsă pe jos cu ochii inchisi,iar Dragoș era în fața ei...
Dragoș:Eu...Îmi pare foarte rău!Am acționat fără sa gândesc!spune cu capul aplecat în jos.
Diana s-a întors spre Silvia și a început sa țipe...
Diana:Nu!Te rog!Trezește-te!Silvia,trezește-te!Nu ne lăsa!Te rog!Dacă pățește ceva,jur ca te omor cu mana mea!spune uitându-se la Dragoș.
Dragos:Nu am vrut!
Diana:Taci dracului din gura!TACI!
Eu:Am sunat la ambulanță...
Diana:Ce au spus?
Eu:Ca vor ajunge imediat...Dacă pățește ceva soția mea din cauza ta,jur ca te omor cu mâna mea!spune uitându-se nervos la Dragoș.
Diana:Dispari din fața mea!Sa nu te mai vad vreodată!
În clipele următoare,a venit și ambulanța...
Am urcat cu ea în ambulanta și în maxim 5 minute am ajuns la spital...Acolo au pus-o pe o targa și au dus-o într-un salon...Eu stăteam iar neputiincios pe sală alături de Diana...
Diana:La ce te gândești?
Eu:La ea...
Diana:Și eu la fel.
Eu:Ma simt atât de prost!
Diana:De ce?
Eu:Pentru ca eu stau aici pe sala și ea e acolo...iar eu nu pot face nimic sa o ajut!
Diana:Nu e vina ta!Singurii care pot face ceva sunt doctorii!
Eu:Și eu as fi putut face ceva de foarte mult timp.
Diana:Ce?
Eu:Să nu intru în viata ei!Dacă eu nu eram...acum ea nu mai era aici.
Diana:Nu spune asta!Gândește-te ca dacă tu nu apăreai în viata,ea poate era și mai rău decât este!
Eu:Nu cred!
Doctorul:Bună ziua!spune ieșind pe ușă.
Eu:Bună ziua!Cum se simte?
Doctorul:Din fericire nu e nimic grav...Nu a fost o lovitura puternica.
Eu:Atunci de ce a leșinat?
Doctorul:Asta e foarte ușor de explicat:cred ca mai mare a fost sperietura pe care a tras-o decât lovitura.E și din cauza faptului ca e însărcinată și s-a temut...Dar nu e nimic grav!
Eu:Copilul?Cum e?
Doctorul:Știam ca o sa ma întrebați asta!Copilul este foarte bine.Din fericire nu s-a întâmplat nimic!
Eu:Mulțumim domnule doctor!
Doctorul:Nu aveți pentru ce!Dacă vreți puteți intra la ea.
Eu:Bine.Multumim încă odată!
Eu și Diana intram în salonul în care era Silvia.Ea stătea pe patul de spital si se uita la televizor.
Diana:Da' ce bine o duce fata mea!spune Diana râzând.
Silvia:Nu vezi?Ma doare la bască!spune și ea râzând.
Eu ma duc la ea și o sărut...
Eu:Ești bine,iubit-o?
Silvia:Mai bine ca niciodată!
Eu:Ma bucur!Vrei ceva?
Silvia:As vrea niște fructe dacă vrei sa te duci sa îmi iei...
Eu:Ok!Ma duc.Diana,ai grija de ea!
Silvia:Sa te întorci repede!
Eu:Da!
Silvia povestește:
Eu:Tu?Cum ești?
Diana:Eu?Nici nu știu...
Eu:Ce s-a întâmplat intre tine și Dragoș?
Diana:Ne-am certat!Am aflat ca are un copil de 2 ani cu alta...Și când era cu mine...era și cu ea...
Eu:Și ce i-ai zis fetei?
Diana:Nimic!Pana la urma ce mi-a făcut femeia?Nici ea nu știa săraca ca era cu mine...
Eu:Ce nesimțit!Și?Ce vei face?
Diana:M-am despărțit deja de el...Bine ca nu am ales sa facem nunta...Că altfel...
Eu:Și cu copilul ce vei face?
Diana:Ce pot sa fac?
Eu:O sa îl păstrezi?
Diana:Normal!Ce vina are copilul?
Eu:Nici una!
Diana:Îl voi creste singura!Mai sunt femei care cresc copiii singure,și mai sunt și sărace!Apăi eu ca am doar unul și am și condiții,de ce nu l-aș creste?Am vorbit și cu mama...Ma va ajuta și ea cat poate...
Eu:Sa știi ca și eu voi fi lângă tine mereu și te voi ajuta cu tot ce ai nevoie!
Diana:Mulțumesc!Nu știu ce m-aș face fără tine!spune și ma ia în brate.
Eu:Începând de azi,vom fi amândouă mama copilului tău!Bine?Copilul tau va avea DOUĂ MAME.Bineînțeles ca tu ești mama lui dar și eu vreau sa te ajut și ma voi considera mama lui,iubindu-l ca pe propriul meu copil!Hei lume!Sper sa va placa capitolul...
Va iubesc!
P.S:Scuzați greșelile gramaticale!Capitolul necesita corectare!
CITEȘTI
Iubire la limita infinitului
FanfictionAceastă poveste este un pamflet și trebuie tratată ca atare!