Iubire la limita infinitului

Adu-ți aminte de tot ce ai trăit!

Mă trezesc cu o durere groaznică de cap și greață.Nici nu știu cum am ajuns ieri acasă...Știu doar că sunt devastată și plâng încontinuu.Intru în bucătărie unde erau Maia și Diana.
Maia:Bună dimineața,mami!
Eu:Neața,scumpo!spun dându-i un pupic pe frunte.
Maia:De ce ești supărată?Ai plâns?
Eu:Nu.
Maia:Ba ai plâns.De ce ai plâns?
Eu:Pe mami o doare burtica.De asta am plâns.
Maia:Sigul?
Eu:Foarte sigur.
Maia:Tati unde e?
Eu:Tati a plecat la mama lui.
Maia:Nu mai vine?
Eu:Ba vine.
Maia:Când?
Eu:Nu știu.
Maia:Mi-e dor de tati.spune trista și ma ia în brațe.
Eu:Și mie...
Maia:De ce nu m-a luat în blațe când a plecat?
Eu:Se grăbea.
Maia:Pot sa îl sun?
Eu:Lui tati i s-a stricat telefonul și nu puteți vorbi.
Maia:Aaa...spune lăsând capul în pământ.
Nu îmi place ca o mint dar nu pot sa ii spun adevărul.O să fie foarte supărată dacă ii spun ca tatăl ei nu o mai recunoaște.Este foarte ataşată de el.Nu vreau să fie supărată.Mai bine i-am spus ca a plecat și gata.
Maia:Eu plec la glădiniță.
Eu:Să fii cuminte.
Maia:Da!Dacă i se lepală(repară)telefonul lui tati și te suna,să îi spui că plințesa lui îl iubește mult.
Doamne...Ma abțin cu greu sa nu plâng în fața ei.
Eu:Îi spun.Te iubește mami!
Maia:Și eu o iubesc pe mami!spune ieșind pe ușa alături de Valentin și Rareș.
Imediat ce ies pe ușa,lacrimile îşi fac loc în ochii mei.
Eu:De ce noua?De ce?spun plângând.
Diana:Totul o să fie bine.O să vezi.Cristi își va aminti și va fi din nou ca înainte.spune luându-mă în brațe.
Eu:Trebuie sa mergem azi la el.
Diana:De ce?
Eu:O să îi arat certificatul de căsătorie,certificatul de naștere a Maiei și pozele de la munte.
Diana:Ar fi o idee...Crezi ca o să își aducă aminte?
Eu:Nu știu...Sper că da.Altfel...nu știu ce altceva aş mai putea face.
Diana:Vom trece și peste asta.spune luându-mă în brațe.
Aveam nevoie de îmbrățișarea ei acum mai mult ca oricând.
Mi-am făcut rutina,m-am îmbrăcat,și împreună cu Diana am plecat la spital.
-------------------------------
Intrăm în salon iar Cristi se uita la televizor.
Cristi:Iarăși voi...Bă,femeilor,v-am spus sa ma lăsați dracului în pace!
Eu:Nu!Am venit sa iti arăt dovezile ca ești căsătorit cu mine și ca avem o fetita.
Cristi:Tu chiar nu înțelegi ca eu nu voi fi niciodată cu tine?Nu te iubesc!Înțelege asta!Ești un nimeni pentru mine!Nu te mai suport!De câteva zile încoace îmi tot bați capul cu aiurelile tale,făcându-mă sa cred tot ce îmi spui.Ei bine,draga,nu cred un cuvânt din ce îmi spui tu.Eu nu sunt căsătorit cu tine și asta nu se va întâmpla nici în visele tale!Nu înțelegi ca nu m-aș uita la tine?Eu am o iubita și o iubesc.
Nu mai spun nimic și încep să plâng în hohote.
Diana:Tu...Ești un idiot!Meritai sa mori în accidentul ăla.Nu m-am gândit vreodată ca o sa îți faci soția și fiica sa plângă.Ea se distruge din cauza ta și plânge pentru ca nu îți aduci aminte cine e!spune arătând spre mine.Fiică-ta,Maia,plânge acasă și spune ca îi este dor de tine și ca prințesa ta te iubește.Tu nu vezi ca le distrugi pe amândouă?Nu vezi că le faci rău?Încearcă dracului sa îți aduci aminte odată de tot ce ai trăit!Altfel,o sa le pierzi pe amândouă.Si pe el...spune punându-mi mâna pe abdomen.
După tot ce a spus,ieșim din salon și ne îndreptăm spre casă.
Cristi povestește...
După ce au plecat fetele alea două,am stat și m-am gândit la tot ce mi s-a spus.De ce nu îmi aduc aminte nimic?Dacă este adevărat?Dacă eu chiar sunt căsătorit cu ea?Dacă eu am o fiică și un bebeluș care e pe drum?Cum sa uit niște lucruri asa de importante?Sunt lucruri care fac parte din viata mea!Poate sunt cele mai importante din viata mea și eu le-am uitat.Doamne...te rog,fă-mă să-mi recapăt memoria și să îmi aduc aminte de familie...
După câteva ore în care tot am stat și m-am gândit la lucrurile pe care una din fete mi le-a spus mi-am dat seama că...

Hei,hei,hei!Îmi pare foarte rău că am lipsit atâta timp și ca nu v-am scris capitol nou mai devreme.Dar știți și voi cum e cu pregătirile pentru Paște...Multă treabă.Sper să vă placă capitolul și sper să nu mă omorâți că nu l-am făcut pe Cristi sa își recapete memoria.Asta este...
Va iubesc!
P.S:Capitolul necesită corectare!