Capitolul 40

4 0 0
                                    

Ajung în foișor cu Aileen și ne așezăm la una dintre mese, pe aceeași bancă, față în față.Încă îmi tremură genunchii și privirea îmi umblă în orice altă direcție în afară de privirea ei.Sunt praf.Mă ustură buza și mă doare vânătaia.

"Încearcă să te liniștești mai întâi." îmi spune.

Iar din acest lucru, ajung să înțeleg că observă și ea foarte bine halul în care îmi tremură toate ligamentele existente din corp.

Aileen îmi ia chipul în palme, forțându-mă oarecum să mă uit în ochii ei albaștri ca cerul.Mi-au dat lacrimile când m-am întâlnit cu ea și chiar și acum îmi vine să plâng.După cum am spus, e singura persoana în fața căreia mi se înmoaie fiecare urmă de băiat „rău" din mine.

"Uită-te la mine."

Asta încerc.Iar privirea ei mă calmează.Deși sunt vulnerabil în fața ei, mă calmez.Prezența ei îmi ajută psihicul.

"Îmi pare rău că s-au întâmplat toate astea." spun eu.

"Chestia cu bătaia?"

Dau din cap.

"Ce a fost, a fost.Acum spune-mi...ce ai tu de împărțit cu tipul ăsta?"

Mă retrag puțin.

"E complicat.Sunt mai multe chestii.Am de mult timp probleme cu el."

"Nu...vreau să spun...ce ai de împărțit acum cu el? De ce v-ați luat la bătaie?"

Îmi scarpin ceafa.

"Pentru că a vrut să spună prin școală niște chestii despre mine care nu trebuie spuse."

"Mai exact?"

"Îmi e puțin greu să îți spun despre ce a fost vorba."

Aileen oftează.

"Știi doar că poți avea încredere în mine."

"Știu.Și nu am încredere mai mare în nimeni decât în tine.Dar...îmi e teamă de felul în care vei percepe toată treaba asta."

"Ia-o cu începutul.Adună-ți ideile și spune-mi.Ți-am promis doar că nu o să mă supăr pe tine sau ceva."

Umerii mi se cocoșează.Încerc să îmi aduc ideile, dar nici măcar nu știu de unde să încep.

"Vezi tu...în seara aia în care ne-am văzut la patinoar și nici măcar nu ne-am vorbit, am ajuns să mă simt foarte aiurea.Așadar, Tyler a venit cu următoarea idee : să trecem pe la el și să dăm o petrecere ca să mă relaxez.Dar...am avut parte de o întâmplare nu tocmai plăcută la acea petrecere."

"Și anume...?"

"Să nu ne grăbim ca acceleratul, Aileen."

Tace din gură și îmi face semn să continui.

"Despre întâmplarea asta nu ți-am zis nimic până acum, însă Mason știe tot.A fost acolo.A fost și el la petrecere și a aflat după ce s-a întâmplat fără să fie nevoie să îi spun eu.Vladimir a aflat câteva aspecte despre lucrul ăsta și la amenințat pe Mason că își pune toată gașca pe el dacă nu îi spune fiecare detaliu, șii foarte bine.Și de asemenea, știi că tipul ăsta e un dezaxat mintal care vrea doar să vadă suferința în oameni, atâta tot.Când am făcut acel pariu cu el, știa că nu voiam o relație la momentul respectiv.Știa și totuși m-a pus să am una.Deși...acum nu îmi pare rău deloc."

Iau o pauză scurtă ca să mai și respir.

"Vladimir a început să spună despre chestia asta prin toată școala, așa că mă văd nevoit să îți spun ce s-a întâmplat, altfel ai să afli de la alții.Dar eu sunt singurul care știe detaliile."

Next ShiftingUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum