Next Shifting

Capitolul 57

Ajungem înapoi acasă destul de târziu.Am stat toată ziua cu părinții lui Daniel și cu Mike și nici nu am realizat că s-a făcut zece noaptea.Dumnezeule, ce repede mai trece timpul.Deși nu am făcut cine știe ce efort fizic, sunt moartă de oboseală.Mă dor ochii și acum îmi vine să îi mulțumesc cerului că mâine e duminică și că nu trebuie să merg la școală.Am un chef să dau cu capul de dulapuri sau să mă împiedic de scaune de nici nu vă puteți imagina.

"Ți-e foame?" mă întreabă Daniel după ce ne schimbăm în niște haine mai confortabile.

"Mama ta ne-a făcut o grămadă de mâncare.Nu am fost în viața mea mai sătulă.Și știi foarte bine că îmi place să mănânc."

"Doar ești înotătoare.Niciodată să nu te joci cu apetitul unui înotător."

"Vezi că știi?"

"Doar te cunosc.Perfect atunci, că nici mie nu mi-e prea foame.Vreau doar să mă întind în pat, sunt mort de oboseală."

"Și eu la fel.Ziua asta a fost obositoare.Dar plăcută."

Daniel se întinde în pat cu brațele sub cap iar eu mă duc să deschid geamul pentru niște aer curat.

"Aileen?"

Mă întorc cu fața la el.

"Pot să te întreb ceva?"

"Spune."

"Te pricepi la masaj?"

Întrebarea sa mă ia pe nepregătite.De ce m-ar întreba asta acum?

"De ce întrebi?"

"Pentru că mă doare groaznic spatele și am nevoie de așa ceva."

Îi zâmbesc și plec de lângă geam, îndreptându-mă înspre pat.Își dă tricoul jos și se întoarce pe burtă, sprijinindu-și capul pe brațe.Mă așez în genunchi, pe de o parte și pe alta a trunchiului său lung.Își închide ochii.Îmi plasez mâinile peste umeri săi și încep să apăs ușor, mișcându-le încet de sus în jos și pot vedea de aici cum în zâmbet îi străbate buzele.

"Cred că ne trebuia ulei de masaj." zic eu.

"Sau poate că nu.Îmi place cum se simte așa."

Îmi trec palmele peste omoplații săi, apoi peste mijlocul spatelui.Încerc să nu apăs prea tare, cât să nu îl doară, având în vedere că din ce știu eu în legătură cu masajul, trebuie ulei.Apăs încet cu palmele pe partea de jos a spatelui, încercând să fac niște mișcări circulare în același timp.Să mor dacă am habar dacă e bine ce fac, dar lui Daniel pare să îi placă.Urc înapoi spre umeri și omoplați, simțind tensiunea din mușchii săi.

"De la ce te doare spatele?" îl întreb.

"Nu știu.Pur și simplu mă dor mușchii pe mine.Oricum, nu e prima oară.Cred că am o postură proastă.De obicei mă doare spatele după ce stau mult așezat la masă, la birou sau la școală în bancă...sau alte chestii de genul."

"Mama mi-a spus că am avut și eu problema asta când eram mai mică.Dar am remediat-o cu ajutorul înotului.Ai putea încerca."

"Nu știu să înot, Aileen."

"Dar ai putea învăța."

"Mi-e frică de apă."

"Asta pentru că nu știi să înoți."

"Păi nu știu să înot pentru că mi-e frică de apă."

"Putem continua asta la infinit."

"Chiar putem."