Când el se va întoarce..

Când el se va întoarce - Capitolul 6 - Emotiile de dinaintea cinei (part. 2)

Dimitri POV

Dupa ce am plecat de la Rose si Adrian,m-am dus direct acasa si m-am incuiat in camera mea.Nu stiu cat am stat acolo si mi-am plans de mila.Ea e fericitaacum.Are o fata frumoasa.E impreuna cu Ivashkov si este unul dintre cei mai respectati si de temut gardiani din intreaga lume.Am facut-o sa se duca in bratele altui barbat,iar acum a trecut mai departe cu viata ei.

Nu puteam sa-mi iau privirea de la poza ce-am luat-o din casa lor.Era cu ei trei.Zambeau cu totii la camera,iar Ivashkov avea bratele in jurul femeii ce ar fi trebuit sa fie nevasta mea si a copilei ce ar fi trebuit sa fie fiica mea.Doar ca eu n-as fi putut sa-i ofer Rozei un copil.Am aruncat cu rama in perete.S-a spart in mii de cioburi,zburand prin toate partile.Nu-mi pasa de dezastrul ce-l fac.Pur si simplu nu-mi vine sa cred.Rose a facut un copil cu un alt barbat.Nu mai exista speranta ca noi doi sa fim din nou impreuna.Sau exista?Chiar ea a spus ca nu s-a maritat cu el.Ce-a vrut sa insemne asta?A spus ca sunt impreuna,dar nu si-a declarat dragostea fata de el.Cu siguranta nu m-ar uri daca n-ar mai simti nimic pentru mine.

Un singur lucru nu inteleg.Dupa ce m-am holbat ore intregi la poza aia,n-am gasit nicio asemanare cu Ivashkov.De obicei trăsătura dominanta la Moroi sunt ochii.Aproape toti dhampirii au culoare ochilor ca a parintelui Moroi.Fiica lui Rose are niste ochi mari si frumosi,caprui,care i-ar fi putut mosteni de la Rose,dar nu prea cred.Stiind ca probabil Ivashkov nu e tatal m-a enervat si mai mult.Cel putin daca ar fi fost el tatal,macar a ramas alaturi de Rose si de fiica lui.Daca nu e el,atunci alt dobitoc a fugit de responsabilitati,iar asa ceva e inacceptabil.O sa-l gasesc pe neorocit si o sa-l omor,pentru ca a profitat de ea in felul asta si a parasit-o,lasand-o cu un copil in grija.Am dat cu pumnul in masuta s-a crapat pe mijloc,dupa care cele doua jumatati cazura pe jos.Si la fel si lampa ce statea pe ea.
O auzeam pe Tasha de partea cealalta a usii,rugandu-ma sa o las sa intre,dar n-aveam chef de mila ei.M-am aruncat pe pat fara sa-mi dau jos duster-ul saucizmele.Asta o sa fie o vizita taaare lunga.

M-am sculat in miezul zilei,cand Tasha ma scutura de umeri.Daduse foc la incuietoare ca sa poata intra.
“Dimka trebuie sa incetezi cu asta si sa-i spui fetei adevarul” Imi spune ea inca odata.Dar niciodata n-am avut ocazia,avand in vedere ca Rose si Ivashkov plecau din oras de fiecare data cand vizitam noi.
S-a uitat la mizeria ce-am facut-o in camera mea.S-a dus sa ridice poza de pe jos si o aseza dreapta pe birou.”Cine-i fetita aia din poza,cea care am vazut-o la aeroport?”,intreaba ea curioasa.
“Fiica lui Rose” Ea isi duse mana la gura,surprinsa.
“Oh Dimka,imi pare asa de rau”,spune ea,uitandu-se cu mila la mine

Am reusit sa-i evit pe Christian,Tasha si pe printesa pentru restul zilei.Era aproape 6 si am fost fortat sa vin jos la cina.Nu mi-era foame,dar Tasha mi-a spus sa tac din gura si sa nu fiu nepoliticos.Mi-a zis ca s-ar putea ca si Rose sa vina.Asta-isingurul lucru care m-a facut sa intru in dus,sa ma schimb si sa ma duc jos.Iaracum facea curse de colo-colo prin fata semineului.
“Oh Dumnzeule,asta este micuta ta,Rose?E complet adorabila!”,exclama Tasha oarecum prea tare.
Imediat m-am oprit din mers si mi-am intors capul inspre usa.Iat-o,fermecandu-ma cu frumusetea ei ca de fiecare data.Parul ei frumos mai crescuse,iar acum ii cadea in valuri pe spate.Purta un pulover roz,mulat,care-i arata perfect formele.Trebuia sa-mi mut privirea inainte sa incep sa salivez,dar nu puteam.E ca si cum s-a oprit timpul in loc,iar noi suntem singurii oamenin din lume.
Adrian isi regla vocea,facand-o pe Rose sa intrerupa contactul vizual cu mine.
“Uh mda,ea e fiica mea.Lexie,salut-o pe doamna Ozera.Ea este matusa unchiului Chrissie” Christian arata complet emotionat de unde statea ,pe canapea,dar reusi sa-si dea ochii peste cap cand Rose l-a numit Chrissie.Privirea lui ,la fel ca a mea,se indrepta spre fetita ce statea intre Rose si Adrian.
“Ma bucur sa va cunosc Lady Ozera” Evident au invatat-o sa fie politicoasa.
“Si eu ma bucur sa te cunosc Lexie”,ii raspunde Tasha.

“Hei,tu din nou”,spune Lexie,zambind,dandu-le drumul lui Adrian si Rose.Veni cu viteza inspre mine si imi imbratisa strans piciorul.Cu siguranta e o fetita prietenoasa.
“Hei,buna”,spun eu,lasandu-ma pe vine,ca sa fiu la un oarecum acelasi nivel cu ea.
“Mami spune ca tu ai fost mentoul ei”,spune ea fericita.M-am uitat confuz inspre Rose,nestiind ce inseamna mento.
“Mentor,Lexie”,o corecta Rose. Imi dadeam seama ca nu prea-i place sa fiu atat de aproape de fiica ei.De fapt,imi amintesc de ieri seara ca mi-a zis sa stau departe de ea.Am ras si mi-am zis sa intind masura.Si-apoi,fetita asta e prea draguta ca sa-i pot rezista.
“Da,am fost mentorul ei la Sf. Vladimir.Asta a fost acum mult timp”,ii spun eu,amintindu-mi de vremea cand Roza era a mea.
“Si eu sunt la Sf. Vladimir?Ma poti invata si pe mine sa ma lupt?”,ma imploraea.Sarea in sus si-n jos de fericire.E absolut adorabila si imi aminteste atat de mult de mama ei.Am luat-o de manuta ei mica.
Mi-ar face placere sa te invat candva cum sa lupti,scumpo.Asta daca si mami tau e de acord”,spun eu,uitandu-ma la Rose cu speranta in privire.Stiam ca n-am nicio sansa,dar fetita ma facea sa-i mananc din palma.Rose se uita la noi doi si puteam sa-i vad lacrimile din ochi.N-am vrut s-o supar.
“Lexie,lasa-l in pace pe Gardianul Belikov.Trebuie sa mergem in bucatarie s-o ajutam pe matusa Lissa cu cina”,spune ea cu vocea tremuranda,muscadu-sibuza.Isi intoarse capul de la noi,dar eu stiam ca incerca sa-si lacrimile subcontrol.Ma doare inima s-o vad suparata si mai ales sa stiu ca eu sunt cauza.
“Nu vreau,nu pana nu spui ca e ok”,spune Lexie,facand botic.
“Lexie,nu glumesc,vin-o aici”,ii ordona Rose. Lexie isi incrucisa bratele si refuza sa se miste.
Rose era cat pe ce sa-si piarda controlul,iar stiam asta.Din fericire,si Ivashkov o stia.
Alecksa Lissa Hathaway,misca-ti funduletul ala mic si asculta de mama ta sau n-o sa primesti desert in seara asta”,ameninta el cu o voce serioasa.
Fetita il asculta si alerga spre ei.E ca si cum am fost impuns in inima.Erau o familie,chiar daca e el sau nu tatal.Era acolo,in inimile lor,iar eu nu voi fi niciodata.”Acum cere-i scuze mamei tale ca n-ai ascultat de ea”,spune el.
“Imi pare rau mami,n-am vrut sa fiu obraznica.Imi pare rau unchiule Adrian”,sopteste ea,cu lacrimi in ochi.
“E ok,scumpo.Hai sa mergem”,ii spune Rose.Stai asa,i-a spus cumva unchiul Adrian?Deci nu el e tatal.Dar daca nu el,atunci cine?
“Da printesa,n-ai de ce sa plangi.Totul e in regula”,spune Adrian,incercand s-ocalmeze.Ea isi intinse mainile,iar el o lua in brate.El o lua pe Rose de mana,iar ea se mai uita o data la mine si in momentul ala pot sa jur ca am vazut iubire in privirea ei.