Când el se va întoarce - Capitolul 27 - Suspiciuni (part. 2).

1.1K 68 0
                                    

2 saptamani mai tarziu

Dimitri POV

“Hei,aici erai.Te-am cautat peste tot”,spune Rose,intrand in sala.Sunt aici de aproape 2 ore.

“Ce s-a intamplat?”,intreb eu.Parea putin palida si obosita.

“Nimic.Doar ca ma simt rau.An venit sa-ti spun ca Lissa a fost chemata de Regina la o alta gala regala,la sfarsitul saptamanii.Am rearanjat programele pentru a-mi asigura turele cat sunt plecata.Poti sa stai singur cu Lexie o saptamana,nu?”

“Stai,o saptamana?O sa fi plecata o saptamana?” Nu-mi place ideea de a fi cu Lissa in afara dispozitivelor de protectie nici macar o zi,da’ pai o saptamana.

“Relaxeaza-te tovarase.Majoritatea zilelor o sa fim sub protectiadispozitivelor.Gala are loc ca una din statiunile pentru Moroi.O sa fim de unele singure doar cat suntem pe drum”,spune ea,gemand si tinandu-se de stomac.

“Ce e?”,intreb ,punandu-mi mana pe umarul ei.

“Cred ca am mancat ceva ce nu mi-a priit”,spune ea ca si cum n-ar fi nimic.

“Ar trebui sa te intinzi putin”,sugerez eu.

“As face-o,dar trebuie sa ajung la o intalnire”

“Ok,dar daca ti se inrautateste starea,sa vii acasa”,raspund eu.Ma mir ca n-o doare stomacul zilnic la cat mananca.Am incercat sa nu rad.Nu-mi place ca are dureri,dar poate asa se invata minte.

Dupa ce-am terminat cu greutatile la sala,m-am dus acasa.

A doua zi,de dimineata m-a trezit Rose care vomita in baia principala.

“Ugh,nu te uita la mine.Sunt scarboasa”,geme ea,lasandu-si capul pe marginea toaletei.

M-am dus la dulapior si am luat Pepto-Bismolul si un pahar de apa.I-am dat sticla si se uita dezgustata la mine inainte sa vomite iar.Nu prea stiam ce safac.Rar dhampiri au probleme de stomac,iar eu am avut asa ceva doar de 2 ori in viata.

“Crezi ca esti ok acum?” Arata oribil si vroiam s-o pun inapoi in pat.

“Mda,o sa fiu bine.Acelasi lucru ca ieri”,femu ea,ridicandu-se incet.Se impiedica putin ca si cum era ametita.Am prins-o de brat inainte sa cada.

“Roza,asta nu-i normal”,ii spun eu,luand-o in brate.Am pus-o in pat,tragand asternuturile peste ea.

“Iti faci prea multe griji tovarase.O sa fiu bine.Trebuie s-o duc pe Lexie la scoala”,spune ea,incercand sa se ridice.

“Oh nu,nu trebuie.O duc eu,iar tu o sa stai in pat”

“Trebuie sa-mi fac bagajul.Plecam in 2 zile”

“Iti impachetez eu cand ma intorc.Trebuie sa te simti bine pentru calatorie” Ea gemu,tragandu-si cearsaful peste fata,dar nu mai zise nimic.Vroiam sa ma asigur ca o sa fie complet in regula pentru calatorie.Sunt atacate aproape de fiecare data cand pleaca de sub protectie si nu vreau sa-i risc viata.

Dupa ce-am lasat-o pe Lexie la scoala,m-am dus la cabinetul doctorului de la Curte,ca sa pun intrebari despre starea lui Rose.

“Gardian Belikov?Eu sunt Dr. Morozov”,ma intampina doctora.”Ma bucur sa te intalnesc in sfarsit”,spune ea,asezandu-se intr-o camera de consult.Ma uitam confuz la ea.De unde stie cine sunt si de ce ar vrea sa ma intalneasca.

“Oh,imi cer scuze”,spune ea.”Doar ca de cand le-am cunoscut pe Rose si Lexie,de abia asteptam sa-l intalnesc pe tata”,explica ea.

“De unde stiti ca eu sunt tatal?”

“Rezultatele analizelor lui Rose cand era insarcinata cu Lexie erau putin ciudate,asa ca am facut niste cercetari si am descoperit ca ambele materii genetice au provenit de la 2 parinti dhampiri.Cand i-am spus si ei asta,a cedat si mi-a spustotul.Acum v-am vazut impreuna,si la ultimul control,Lexie mi-a spus totul despre taticul ei si cat de fericita e acum ca sunteti o familie”

Am dat din cap.Doamne,nu mai exista intimitate deloc?

“Deci,ce te aduce azi aici?Bolnav nu pari si nici rani vizibile nu ai”,spune ea,analizandu-ma.

“Oh nu,nu mie mi-e rau.Ci lui Rose”

“Lui Rose ii e rau. De obicei in cazul ei e probabil vreun fel de rana din lupte.Care-i sunt simptomele?”

“A vomitat si a zis ceva si de o durere de cap”

“De cate zile dureaza?”

“Doua”

“Ei bine,iti pot spune cateva probleme cu care un dhampir se poate intalni,dar permite-mi sa-ti spun ca ultima data cand Rose s-a plans de aceste simptome a fost acum aproape 7 ani”,spune ea,facandu-mi cu ochiul.

Am ramas cu gura cascata.De ce nu m-am gandit si eu la asta?Am fost impreuna de atatea ori in ultimele 2 luni.Un zambet larg se intinse pe fata mea.

“Va multumesc Dr. Mozorov”,spun eu,plecand imediat.M-am dus acasa superentuziasmat.Exact asta imi doream si nici c-as putea fi mai fericit.Sper doar ca Rose sa-si dea seama inainte sa-i spun eu.

Deodata buna mea stare a disparut.Pleaca saptamana asta cu Lissa.Asta nu se poate intampla.Nu acum.Trebuie sa pun piciorul in prag.In niciun caz n-o las sa plece cu Lissa in weekendul asta.

Când el se va întoarce..Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum