Când el se va întoarce..

Când el se va întoarce - Capitolul 29 - Niciodata sa nu spui niciodata!!

Rose POV

“Ei bine Rose,am rezultatele analizelor tale si totul arata bine.Sunt putin surprinsa,avand in vedere de ce simptome mi-ai povestit.Cumva ai fost la vreun restaurant de aici,de la Curte,in ultimele zile?”

“Uh mda,Lissa si cu mine am mers la Verona alaltaieri.De ce?”

“Asta iti explica situatia.Colegul meu Dr. Ashland a avut pe putin 12 pacienti,Moroi si dhampiri,in ultimele 2 zile care au prezentat aceleasisimptome.Cu totii aveau un lucru in comun : servisera fructe de mare,la restaurantele de la Curte”

“Ugh,nu spuneti fructe de mare”,marai eu.”Am comandat pasta de creveti si de 2 zile o tot vad” Mi-am acoperit gura,venindu-mi sa vars numai gandindu-ma.

“Ei bine,se pare ca am gasit sursa toxiinfectiei tale.O sa-ti dau niste pastile de ghimbir pentru starea de greata.Ar trebui sa bei destul lichide,sa te odihnesti si spune-i iubitului tau sa se relaxeze.O sa fi ca noua imediat ce toxinele iti ies din organism:

“Multam”,spun eu,luand pastilele,apoi iesind.Nu vroiam sa-i spun ‘ti-am zis eu’,dar eu fiind eu,probabil o s-o spun oricum.Ma simteam prost ca m-am enervat pe el,dar acum serios,trebuie s-o ia mai usor.Eram bine,dar daca avea nevoie sa o auda de la un doctor,atunci fie.

L-am gasit mergand prin sala de asteptare.E asa dragut cand e ingrijorat.

“Stii,o sa faci gaura in podea daca mai continui asa” El imediat se opri si se intoarse spre mine.

“Ce-a spus doctora?”,intreaba el,apropiindu-se de mine.

“Te poti relaxa.Totul e in regula.O sa traiesc.Mi-a dat niste pastile de ghimbir pentru starile de greata si mi-a spus sa beau multe lichide.Niciun motiv de grija”,i-am spus,luandu-i mana in a mea.Nu prea puteam citi expresia de pe fata lui.Ca si cum spera sa-i spun altceva.”Ce?Nu te bucuri ca nu sunt bolnava?”

Eram singuri aici,avand in vedere ca era vremea pentru cina.Deocamdata Sparky avea grija de Lexie,asa ca de ea nu trebuie sa-mi fac griji.Acum,nu stiam ce sa fac cu Dimitri.

“Nu vreau sa fi bolnava Roza”,spune el.”Esti sigura ca nu e ceva ce nu-mi zici?”,intreaba el,din nou cu aceeasi privire plina de speranta.

“Uh…nu manca fructe de mare daca te duci la Verona”,spune eu,gandindu-ma ce naiba ar vrea sa-i spun.

“Poftim?”,intreaba el confuz.

“Mda,am toxiinfectie impreuna cu inca alte 12 persoane care au mancat acolo saptamana asta.Nu conteaza,oricum de acum o sa ocolesc locul ala”

“Toxiinfectie?”,repeta el incet,ca si cum ii venea greu sa creada.

“Da,cred ca au folosit creveti stricati”

Ii cazu fata.

“Dimitri ce credeai ca e in neregula cu mine?”

El clatina capul,asezandu-se pe unul dintre scaune.

“Nimic,era stupid”,raspunde el.

“Nu,haide,vreau sa stiu.Te-ai purtat ciudat,ca si cum as fi murit sau ceva de genulasta.Spune-mi”

Cand se uita la mine,i-am vazut ochii inlacrimati.

“Eu doar am crezut ca poate,stii tu,avand in vedere ca suntem impreuna de ceva vreme si prezentai acele simptome…” Se opri si trase aer in piept.

“Ai crezut ca sunt insarcinata”,termin eu pentru el.Dadu din cap.Credea ca suntgravida.Oh cat de proasta am fost sa nu vad semnele.Felul in care ma proteja,verificand temperatura apei si faptul ca nu vroia sa ma catar prea sus,interzicerea de a pleca cu Lissa.”Oh tovarase” Imi pun bratele in jurul gatului lui.”Imi pare asa de rau.N-am crezut niciodata ca o sa te gandesti la asta.Asta iti doresti tu?Vrei sa ai un alt copil acum?”