Când el se va întoarce..

Când el se va întoarce - Capitolul 24 - Dezastru nuclear (part. 1)

Rose POV

Nu-mi vine sa cred ce tocmai am spus.Tocmai i-am spus lui Lexie ,de fata cu Adrian si Lissa,ca Dimitri se muta cu noi.El se uita nesigur la mine,dar nici ca-mi nega afirmatia.Lexie bineinteles ca topaia de fericire.
“Yay,tati se muta aici,acum putem fi o familie mare,fericita”,exclama ea,imbratisand piciorul lui Dimitri.Doamne ce draguta e.
“Haide,sa ducem lucrurile inauntru”,ii spune ea destul de serioasa,ducandu-se la geanta lui si incercand s-o ridice.
“Nu se misca”,mormaie ea,in timp ce noi radeam de nu mai puteam.Saraca,cred ca numai bocancii de antrenament ai lui Dimitri cantaresc mai mult decat ea.
“Lasa-ma sa te ajut”,spune el,ridicand geanta,punand-o pe un umar ca si cum n-ar cantari nimic,apoi o arunca pe ea pe celalalt umar si amandoi se dusera chicotind sus.
“Wow,taticul meu e puternic”
“Se pare ca planul nostru a mers”,spune Lissa,dansand din sprancene la mine.
“Chiar arati mai putin incordata”,ranji Adrian.
“Taci din gura”,spun eu,plesnindu-i una in cap.Chiar n-aveam nevoie sa sarbatoreasca ei ca am facut sex dupa 7 ani pe uscat.
“Deci chiar faci asta?Dimitri se muta aici?”,intreaba Lissa.
“Asa se pare”,ii spun eu,fara sa fiu sigura in ce m-am bagat.Sigur,ultimele 2 zile au fost minunate,dar suntem pregatiti pentru asta?Cred ca suntem pe cale de a afla.
“Micutule dhampir,cred ca e vremea sa-ti spun ca m-am decis sa plec de aici si sa ma mut in casa de oaspeti pana imi gasesc un loc al meu”
“Poftim?Pleci?” El zambi trist.
“Ma tem ca trebuia s-o fac demult”
L-am imbratisat strans.”Te iubesc.Sper ca stii asta”
“Stiu ca ma iubesti,dar e timpul ca voi trei sa formati o familie.Treaba mea s-a terminat aici si e timpul sa merg mai departe”
“Dar mai vii pe aici nu?N-o sa stai departe,fara sa te mai intorci vreodata,nu?”,intreb eu,putin panicata.
“Bineinteles ca o sa fiu prin preajma.Voi doua faceti parte din viata mea.Doarpentru ca n-o sa mai locuiesc cu voi,nu inseamna ca nu-mi mai pasa de voi”
“Cand pleci?”
“Lucrurile mele sunt impachetate de ceva vreme.Stiam ca e o chestiune de timp pana se va muta aici”
“Pleci azi?”
“Cred ca e mai bine daca petreceti singuri prima noapte impreuna” N-am putut sa opresc lacrimile sa curga.
“Ce s-a intamplat mami?” Se auzi vocea lui Lexie din capul scarilor.”De ce plangi?” Dimitri era langa ea,cu o privire ingrijorata.
Mi-am sters lacrimile.
“Sunt doar fericita ca o sa fim toti impreuna”
Mi-am dat seama ca Dimitri nu ma crede.
“Hei printeso,vin-o aici si imbratiseaza-l pe unchiul Adrian” Stiam ca e pe cale sa franga inimioara,spunandu-i ca pleaca de aici.
Ea alerga spre el,sarindu-i in bratele deschise.”Si tu esti trist”,comenta ea.
“Nu sunt trist.Sunt fericit”,ii spun el.
“De ce esti fericit?”
“Ei bine printesa,sunt fericit ca tu cu mamica si taticul tau o sa fiti o familie si o sa locuiti impreuna”
“Si eu”,exclama ea.
“Mai sunt fericit pentru ca am gasit un apartament in care sa locuiesc”,continuael.Fata lui Lexie cazu imediat,asa cum ma asteptam.
“Dar tu locuiesti aici cu noi” Buza de jos incepea sa-i tremure.
El o lua de manute.”Stiu asta,inca de cand te-ai nascut,tu,mamica ta si cu mine am locuit impreuna,dar acum e timpul ca tu sa-ti cunosti mai bine taticul si sa petreceti mai mult timp impreuna”
“Dar tu faci parte din familie”,ii spune ea incapatanata.
“Stiu asta,dar la fel sunt si matusica Lissa si unchiul Chrissie cu bebe Andre,iar ei au propria lor casa”,spune el.”E timpul ca eu sa ma mut la casa mea,ca intr-o buna zi sa intalnesc si eu o doamna draguta,sa ma insor si sa-mi formez o familie”
Si atunci Lexie a dat drumul la lacrimi.”Am crezut ca eu sunt mica ta printesa”,plange ea.”De ce ma parasesti?N-am fost cuminte?”
Adrian arata necajit rau,Lissa a inteles ca e vremea ca ea sa plece,iar Dimitri arata de parca cineva l-a lovit in gat.
“Scumpo,tu n-ai facut nimic gresit.Unchiul Adrian o sa mai vine pe aici.O sa stea cu tine si o sa va jucati.Doar ca n-o sa mai locuiasca cu noi” Sper sa inteleaga.
“Nu vreau sa pleci”,plange ea,tinandu-se bine de el.”Te rog,nu pleca”
Stiam ca trebuie sa fac ceva sau sa spun ceva.Doar ca nu-mi dadeam seamace.Habar n-aveam ca o sa reactioneze asa.Lucrurile se schimba prea repede pentru ea.
“Imi pare asa de rau,micutule dhampir,nu stiam ca o reactioneze asa”,spune Adrian in timp ce Lexie continua sa planga.
“Ajunge”,ordona Dimitri cu o voce dura.”Alecksa,vin-o aici”,ceru el.Ea isi ridica capul de pe umarul lui Adrian si se uita la el.El nu zambea.Pentru un copil de marimea ei cred ca arata ca un urias furios.”Nu ma face sa-ti spun din nou” Vocea-i era calma,dar serioasa.
Ea facu ochii mari si se duse la el.El ingenunchie ca sa fie la acelasi nivel.
“Stiu ca esti trista,dar daca faci scandal lucrurile tot nu se schimba.Mamica ta si cu mine te iubim foarte mult si la fel si unchiul Adrian,dar nu putem locui toti aici.Unchiul Adrian a ajutat-o pe mamica ta sa te creasca,pentru ca eu nu am fost aici s-o ajut.El a renuntat la multe ca sa fie aici cu tine.Ar fi egoist din partea noastra sa-l rugam pe unchiul Adrian sa ramana.Merita si el sa fie fericit ca noi,nu crezi?”
Ea dadu din cap.”Nu vreau sa fie trist”,spune ea,stergandu-si lacrimile cu maneca.
“Acum…vrei sa-i spui ceva unchiului Adrian?”,intreaba el,intorcand-o cu fata spre noi.
“Imi pare rau unchiule Adrian.Vreau sa fi fericit”,isi ceru ea scuze.
“Asta-i fetita mea mare”,ii spune Dimitri.
Am rasuflat usurata.”Acum du-te si imbratiseaza-l,apoi te duci sus in camerata.Mami si cu mine o sa venim imediat”
Ea il imbratisa strans,strans pe Adrian.”O sa-mi fie dor de tine.Te iubesc”,ii spune ea.
“Si mie o sa-mi fie dor de tine printesa.Si eu te iubesc”,spune el,pupand-o pefrunte.Apoi ea se duse sus,fara sa se mai uite in urma.
“Te-ai descurcat ca un adevarat tata”,ii spune Adrian lui Dimitri.

“Ea e chiar atasata de el,nu-i asa?”,intreaba Dimitri mai tarziu in timp ce ne pregateam de cina.
“E vina mea.N-ar fi trebuit niciodata sa ma bazez pe el asa”,oftez eu,incepand sa adun ingredientele pentru a pregati fleica.Unul dintre putinele lucruri pe care sa stiu sa le fac.
“Ce vrei sa spui?”
Mi-era rusine de ce urma sa-i spun.”N-o sa-ti placa”,il avertizez eu.
“O sa invat sa trec peste.Situatia nu mai poate fi rau de atat”,mormai el.
“Lexie tocmai implinise 4 ani cand Lissa si Christian s-au casatorit,iar Lissa a intrebat-o daca vrea sa fie fata cu floricele.Eu eram un dezastru pentru ca stiam ca tu vei fi acolo si n-aveam cum sa te evit.Chiar nu vroiam sa te vad si nu vroiam sa fac o scena in cea mai importanta zi a prietenei mele,asa ca Adrian si cu mine am gasit o cale ca eu si Lexie sa mergem la nunta fara sa te vedem”
“Te-am vazut acolo,langa Lissa la altar,apoi in capul mesei la cina,dar dupa asta a fost ca si cum ai disparut.O intrebasem pe Tasha daca a reusit sa vorbeasca cu tine,iar ea a spus ca ii era greu sa dea de tine.Apoi nu te-am mai vazut pentru tot weekendul,desi putem sa jur ca erai acolo.Oamenii imi tot spuneau ca tocmai te piedusem,cand intrebam daca te-a vazut careva”
Nu-i de mirare ca e asa confuz.Am decis sa-i spun tot.
“Am fost acolo tot weekendul.Motivul pentru care nu m-ai vazut a fost ca l-am pus pe Adrian sa-mi farmece un talisman”
“Ce e un talisman fermecat”
“Ei bine,iti amintesti de vraja de constrangere de pe lantisorul de la Viktor?”
“Cum as putea sa uit”
“Ei bine,utilizatorii de spirit pot crea talismane mult mai puternice,datorita intensitatii puterii lor de constrangere.L-am pus pe Adrian sa-mi farmece un inel de argint care sa ma faca sa arat ca o femeie Moroi.Singurii care o puteau vedea pe adevarata Rose,erau oamenii care stiu ca e doar un farmec.Mi-am pus inelul dupa cine si l-am purtat restul weekendului.El a facut unul si pentru Lexie”
“Chiar ma urai atat de mult?”,intreaba el,clatinand din cap.
“Nu,te iubeam atat de mult”,spun eu,luandu-l de mana.
“Poftim?”
“Te iubeam atat de mult incat atunci cand ai plecat,inima era asa de franta incat ma durea fizic daca te vedeam sau te auzeam”
“Nu m-ai vazut acolo?”
Am scuturat din cap.Chiar n-o sa-i placa ce-o sa-i zic acum.
“Iti amintesti la repetitie cand Christian ti-a imprumutat acei butoni?”
“Da,i-am purtat la nun…” Se opri cand incepu sa inteleaga.
“Acei butoni erau fermecati,ca tu sa fii invizibil pentru mine.Habar n-aveam cum o sa te faca sa arati,asa ca n-aveam de unde stiu daca chiar erai acolo sau nu”
“Cum ramane cu restul weekendului?I-am purtat doar in acea seara”
“Sa spunem doar ca am petrecut urmatoarele 2 zile mai beata decat Adrian”,recunosc eu.
El ofta si ma imbratisa.
“O sa trecem peste asta”,spune el determinat.”Vreau din tot sufletul sa fim o familie,Roza”

Prima noastra cina in familie a fost un pic cam ciudata,ca sa spunem asa.
“Lexie,vin-o jos,cina-i gata”,strig eu la ea.Ea cobori ,pe fata inca avand lacrimiuscate.Tinea in brate iepurasul pe care Adrian i l-a cumparat cand i-a citit “The Velveteen Rabbit” pentru prima oara.

“Vrei sa-ti citesc?”,o intreb in timp ce ea se baga in pat.
“Nu,nu in seara asta”,spune ea,intorcandu-se cu spatele la noi.Mi se frange inima cand o vad asa de suparata.I-am inchis usa la dormitor.
“E doar obosita.O sa se simta mai bine de dimineata”,imi spune Dimitri.
“Cand vrei sa-ti aduci restul lucrurilor aici?”,il intreb in timp ce mergeam spre dormitorul nostru.
“Pot s-o fac in weekend”,raspunde el”Tu esti bine?”
“Lucrurile se misca prea repede.Nu stiu cat de mult poate rezista.E asa de mica”
El dadu din cap,intelegand.”O sa ne fie mai usor.Are doar nevoie de timp sa seacomodeze.De asta cred ca ar fi mai bine s-o tinem aici cu noi anul asta ,in loc s-o trimitem inapoi la scoala”
“Poate ca ai dreptate,dar sunt prea obosita ca sa mai gandesc acum.Putem doar sa ne culcam?”
“Vin-o aici” Isi puse bratele in jurul meu,sarutandu-ma usor pe buze.
“Iubirea noastra este puternica.Nimeni nu se poate atinge de noi.Ne e menit sa fim impreuna”,sopti el..