Gray // YoonKook

5

Dimineața când alarma lui Jungkook a sunat, acesta s-a înjurat in gând pentru ca a uitat sa o anuleze. Privirea i-a picat pe trupului lui Yoongi care dormea la propriu cocoțat pe Jungkook sforăind ușor.
— Cum am putut sa stau departe de tine? A întrebat soptit Jungkook in timp ce îl analiza pe Yoongi care parea ca nu s-a schimbat deloc in timpul care a trecut. Încet a tras pătura peste corpul lui Yoongi și a început sa își verifice mesajele și notificările de pe twitter, aruncând din când o privire la Yoongi care se foia ușor .
— Nu pleca! A țipat Yoongi ridicându-se brusc de pe pieptul lui Jungkook respirând greoi și plângând.
— Yoongs, respira. Sunt aici, puiule. L-a liniștit Jungkook in timp ce ii mângâia ușor spatele pe sub pătura. Uita-te la mine, Yoongs. L-a îndemnat Jungkook.
Timid Yoongi s-a uitat in ochii lui Jungkook care ii confereau un confort ieșit din comun.
— Ești chiar aici! A exclamat ștergându-și lacrimile cu mânecile bluzei pe care o purta. Ești chiar ! Nu ai plecat ! A zâmbit Yoongi in timp ce ii pipăia fata lui Jungkook, admirându-i zâmbetul de iepuraș care i se așternuse pe fata.
— Ți-am spus ca nu mai plec.
Jungkook a zâmbit și l-a ridicat pe Yoongi deasupra lui continuând sa-i mângâie spatele. Îți place așa, puiule?
— Da, Kookie.
— Mi-ai spus " Kookie ", a constat Jungkook in timp ce isi plimba mâinile pe spatele sau.
— Nu-ți place?
— Ba da, foarte mult. L-a lămurit rapid Jungkook in timp ce mâinile sale continuau sa-i maseze trupul. Suna atât de bine când o spui tu.
Yoongi a răsuflat ușurat și s-a întins asemenea unui pisoi alintat peste corpul musculos al lui Jungkook.
— Puiule, avem ceva de discutat și..
— Și..?
— Pai, suntem pe toate coperțile revistelor din țara și Coreea. A oftat Jungkook. Ești in regula cu asta?
Yoongi a tăcut preț de câteva clipe și a ridicat capul de pe pieptul sau.
— Sigur, Kookie. A zâmbit. Atâta timp cât sunt cu tine nu îmi este teama de nimic.
— Îmi pare rău ca te-am părăsit, Yoongs.
— Sa nu-ti para!
— Ma simteam in plus, am lipsit mult timp și..
— Kookie..
— Și când m-am întors toți va înțelegeați bine și m-am gândit ca nu mai ai nevoie de mine.
— Kookie.. a încercat din nou sa-l întrerupă din nou pe Jungkook care nu parea ca are de gând sa se oprească prea curând.
— Și am început sa ies cu Krystal, dar timpul cu ea nu a fost la fel de dulce ca cel petrecut cu tine.
Saturat de cuvintele pe care Jungkook continua sa le scoată pe gura, Yoongi si-a lipit violent buzele de cele ale lui Jungkook lăsându-l pe cel mai mic fără reacție. Yoongi nu parea genul de persoana care ar putea sa preia inițiativa, buzele lui Jungkook au început sa se miște in aceleași ritm cu cele ale lui Yoongi, lăsându-și mâinile să-i umble nestingherite pe corpul hyung-ului sau, obținând câteva maraituri drăgălașe din partea sa. Timid la rândul sau, Yoongi si-a strecurat mâinile sub tricoul lui Jungkook trăgându-l mai aproape de el, lipindu-se la propriu de aceasta.
Jungkook început sa coboare cu săruturi, lăsând un semn destul de proeminent pe pielea albă a lui Yoongi. Sesiunea de săruturi a celor doi s-a sfârșit când telefonul lui Jungkook a început sa sune.
— Arată bine, sa nu-l acoperi.
— Nu aveam de gând sa fac asta, a rostit rusinat Yoongi.