Zilele treceau lent. Din bărbatul zâmbitor și plin de optism Jungkook devenise ușor palid și trist. Se gândea cu groaza la ideea de a îl pierde pe Yoongi, ținea prea mult la el. In putinele momente de respiro pe care le avea, se refugia in camera pianului, prinsese drag de acel instrument de când îl cunoscuse pe Yoongi chiar dacă înainte i se parea un lucru nefolositor.
In timp ce apasă leneș clapele pianului, sunetele acestora incepeau sa prindă contur intr-o melodie doar de el stiuta, vocea atât de cunoscuta și curată a lui Yoongi s-a făcut auzita timid, făcându-l pe Jungkook sa zâmbească involuntar.
— Hyung, ce faci aici? a întrebat ușor fâstâcit Jungkook ridicându-se de pe scaun. Ca de obicei, privirea lui Yoongi era undeva departe la fel ca și gândul sau, nu i-a răspuns lui Jungkook, acesta obisnuindu-se cu ideea ca Yoongi are nevoie de timp si de multă încredere pentru a redeveni cel ce era înainte.
— Kookie.. a murmurat timid Yoongi așezându-se pe podea asemenea unui copil. De ce ai rămas lângă mine? Sunt un handicapat.. a murmurat frustrar strangandu-și pumnii.
— Spui prostii, nu ești handicapat. Stau lângă tine pentru ca te iubesc, hyung. O sa trecem împreuna peste toate, îți promit! optimismul lui Jungkook de multe ori îl enerva pe Yoongi, dar nu putea spune ca-i displace sa vadă fata copilăroasă și zâmbitoare a celui mai mic.
— Și eu te iubesc.. kookie. a murmurat pe tonul sau caracteristic, după ce s-a trezit din somnul adânc de peste paisprezece zile, Yoongi a uitat multe lucruri ca de exemplu cine este, cu ce se ocupa, cine ii sunt prieteni, cine ii este familie doar in Jungkook a avut încredere și asta s-a datorat simplului fapt ca aveau atâtea poze împreuna in care păreau, fericiti.
— Îmi place când îmi spui Kookie. a zâmbit dulce Jungkook.
— Știu.. aproape ca ma orbesti la cum îți strălucesc ochii. a oftat leneș întinzându-se pe spate. Îmi e somn. a continuat la fel de leneș.
— Când nu-ți este tie somn?
— Niciodată..
— Ești sigur ca tu ești hyung-ul in relația asta? a zâmbit cald in timp ce și-a ridicat iubitul de pe podea.
— N-Nu.
— Ma gândeam eu. Somn ușor, hyung. a spus Jungkook înainte de a ii săruta frunte și de a îl inveli cu o pătura pufoasa.
CITEȘTI
Gray // YoonKook
Fanfiction" Fa-l sa tacă, Kookie! Sta acolo in colț, e îmbrăcat in negru și rade de mine..." " Hyung..." Cover: @biancastoica8